MANTAUA LUI GOGOL


un oraş în care ai multe posibilităţi şi oportunităţi. Deşi Otto von F studiază la Institutul Literar Maxim Gorki, stă singur într-o cameră de cămin având astfel liniştea şi timplul necesar studiului şi a compunerii de poezii, are posibilitatea să se întălnească, să comunice cu oamenii din multe ţări ale URSS-ului, totuşi el rămâne acelaşi ca şi înainte de venirea sa la Moscova. Acest lucru însă nu-i aduce nici o plăcere deoarece el nu poate afla, nu poate învăţa ceva nou de la „tovarăşii” care, ca şi el, au trait după acelaşi pragram cu reguli neschimbate. Spre sfârşitul romanului Otto von F spune că toată viaţa şi-a dorit să facă o călătorie în jurul lumii, iar Andruhovici îi dă prilejul să o facă în cel de-al treilea roman. Veneţia- oraşul mângăiat de ape, oraşul


culturii, este locul în care poetul ucrainean are plăcerea să-şi petreacă timpul. Aflăm din romanul Perversia că, Stas Perfetski vine în acest oraş la o întălnire culturală la care vor participa multe alte personalităţi din Europa. Locul de desfăşurare al acţiunii este cu atât mai semnificativ cu cât Veneţia este un oraş european şi acest european reprezintă un simbol de libertate pentru Andruhovici, o libertate văzută din punct de vedere al conştiinţei. Poetul ucrainean are şansa aici să cunoască un alt mod viaţă, să interacţioneze cu oamenii care au o cu totul altă gândire, alte obiceiuri, care privesc viaţa cu alţi ochi. Mihail Bahtin a introdus în domeniul


criticii literare un nou termen- cronotop, care se referă la conexiunea esenţială a raporturilor temporale şi spaţiale, valorificate artistic în literatură. După Bahtin, pot fi mai multe cronotopuri ale spaţiului: cronotop ciclic (ideea de repetabilitate, de vârtej), cronotop rectiliniu (ideea de evoluţie, perspectivă artistică, spaţiul prezent şi viitor) şi cronotopul perpetuu (creează în lumea artistică situaţia unui spaţiu încremenit şi timp oprit)1. Pentru spaţiul artistic din romanele lui Andruhovici (pentru primele trei: Rekreatsii, Moscoviada şi Perversia) cel mai bine se potriveşte cronotopul rectiliniu deoarece cu fiecare roman nou Andruhovici îl continuă pe cel de dinainte sugerând evoluţia eroului; ce nu a putut să facă poetul din Recreatsii, a realizat Otto von F din Moscoviada, acţiunea mutăndu-se din misticul oraş al Ucrainei, Ciortopil, în capitala Imperiului Sovietic, trecându- se astfel de la un spţiu mic, îngust, mărginit la unul mai larg, cu „perspective”(anumite). Dar Andruhovici nu se opreşte aici şi ne prezintă salvarea ucrainenilor- Europa, dându-le un exemplu în romanul Perversia unde îl plasează pe poetul ucrainean în oraşul Veneţia. Înterpretarea celui de-al patrulea roman al


lui Andruhovici, Douăsprezece inele, poate fi


1 Bahtin, Mihail, Voprosy literatury i estetiki, М., 1975, p. 122.


făcută pe mai multe palnuri. După cum am menţionat la începutul lucrării, personajul principal al romanului nu este poet. Karl Ţumbrunen este cetăţean austriac dar care are origine ucraineană. Acesta vine în Ucraina pentru a afla mai multe lucruri despre patria bunicului său, dar principalul motiv este acela de a se relaxa în munţii Carpaţi, făcându-i o mare plăcere fotografierea peisajelor sale mirifice. Spaţiul artistic în care se petrece acţiunea din roman este tot un loc imaginat de autor, o pensiune undeva în munţi. Aici, nu simbolismul locului trebuie luat în vedere, ci acela al personajului. În acest Karl Ţumbrunen Andruhovici şi-a materializat ideea pe care a exprimat-o în cele trei romane pecedente, ideea „desăvârşirii” cu ajutorul culturii europene. Adăugând şi acest roman la celelalte trei vedem că şi în această situaţie poate fi vorba de un cronotop rectiliu, deoarece principala idee care poate fi interpretată din aceste romane şi care se finalizează în Douăsprezece inele este ideea de evoluţie; personajul principal, de data aceasta, se întoarce în Ucraina cu totul schimbat, nou, nu are în el nici o urmă de răutate, este bun, romantic, îi place natura (care nu a putut fi contemplată până acum din cauza problemelor sociale şi spirituale ale oamenilor). Nu poate fi trecut cu vederea alt fapt- în roman apare şi un poet. Acesta nu se aseamănă cu poetul ucrainean din celelalte romane care nu se mulţumea cu starea sa şi dorea mereu să se perfecţioneze prin ieşirea „în lume”. Acest Artur Pepa este un om lipsit de personalitate, nu are perspective de viitor şi nu doreşte să evadeze din societatea îngustă în care îşi duce traiul. Faptul că Andruhovici, în cel de-al patrulea roman al său, şi-a plasat eroii iarăşi într-un spaţiu neînsemnat din Ucraina, creînd în umbra personajului principal- care îl întruchipează pe ucraineanul reînnoit- figura unui poet mărginit ne poate duce la interpretarea acestuia ca fiind un cronotop ciclic, prezentând ideea de repetabilitate. Cu toate că autorul îi dă şansa poetului ucrainean în romanele sale să se descotorocească de vechile probleme sugerându-i şi drumul pe care ar trebui să-l urmeze pentru a se putea întoarce în ţara natală precum Karl Ţumbrunen, totuşi se întâmplă că nu toţi au elanul să înfăptuiască o astfel de „re-naştere” rămănând pe veci în condiţia omului încleştat de propriile neputinţe şi temeri. Spaţiul artistic- conform lui Lotman- nu


este un recipient pasiv a subiectului operei şi a personajelor acesteia. Corelarea acestuia cu lumile existente şi modelul general al lumii create de textul artistic ne convinge că, limba spaţiului artistic este una din componentele limbii comune vorbite de opera de artă. Limba spaţiului artistic din cele patru romane ale scriitorului ucrainean Iuri Andruhovici poate fi văzută ca o limbă sursă, o bază pentru ideea de libertate spirituală a poporului ucrainean, a cărei termenii cheie sunt Europa, europenizarea, reînnoirea, fericirea.


Anul I, nr. 2, aprilie-iunie 21


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48