gineco
ro
infertilitate
că VEGF poate acţiona la nivelul trompelor celei epiteliale. VEGF este secretat la ni­ gonadotropinelor şi/sau hormonilor ova­
ca reglator al secreţiei lichidului tub­ar prin velul trompelor pe toată durata ciclului rieni, joacă un rol reglator crucial în acest
promovarea permeab­ilităţii vasculare ovulator. Exprimarea ARNm VEGF la proces. În celulele ovariene granuloase
şi transudării serice în timpul perioadei nivel tub­ar este mai pregnantă ampular exprimarea VEGF nu este influenţată
periovulatorii. Efectele acestor modificări şi infundib­ular. Lipsa de corelaţie a de estrogeni sau progesteron
(10)
. Analiza
determină creşterea suplimentară a exprimării VEGF la nivelul trompelor cu ARNm VEGF indică că HCG­ul stimulează
factorilor care facilitează transportul estradiolul, un cunoscut factor angiogenic, producţia de VEGF în celulele granuloase,
şi supravieţuirea gameţilor, fecundaţia susţine noţiunea că rolul principal al în timp ce în compartimentul tecal se
şi dezvoltarea precoce a emb­rionului VEGF la acest nivel este de promotor menţine un nivel constant al ARNm VEGF
la nivel de ampulă în timpul perioadei al permeab­ilităţii vasculare decât al independent de dimensiunea foliculului sau
periovulatorii. angiogenezei. Această ipoteză poate expli­ stimularea hormonală
(4)
. Mecanismele
VEGF este imunolocalizat atât în ce­ ca de ce reglarea VEGF la nivelul trompelor reglatorii diferite ale exprimării VEGF
lulele endoteliale, cât şi în celulele epi­ este diferită comparativ cu cea de la nivelul sunt corelate cu funcţiile acestuia la ni­
teliale ale trompelor. Această ob­serva­ endometrului, unde rolul predominant al vel ovarian, unde realizează mai mult
ţie sugerează un posib­il mecanism de VEGF este de a stimula angiogeneza. decât procesul de angiogeneză
(5)
. VEGF
transport al componenţilor derivaţi din Sistemul reproductiv feminin suferă o promovează angiogeneza în timpul creş­
plasmă în lumenul tub­ar prin creşterea serie de procese ciclice programate în tim­ terii foliculare şi formării corpului luteal şi
atât a permeab­ilităţii vasculare, cât şi a pul ciclului ovulator. VEGF, sub­ influenţa creşte permeab­ilitatea vasculară, promo­
vând transudarea plasmatică în vederea
acumulării de lichid antral în foliculii care
cresc.
Producţia de VEGF este reglată diferit
în funcţie de dimensiunile foliculilor
ovarieni şi de statusul lor funcţional.
Foliculii cu dimensiuni reduse (4­5 mm)
acumulează cantităţi reduse de VEGF
în lichidul folicular comparativ cu cei al
căror diametru este mai mare de 4­5 mm,
care, datorită influenţei stimulatoare a
HCG­ului, determină o producţie crescută
de VEGF. Diametrul de 4­5 mm pare să fie
dimensiunea de graniţă pentru activarea
secreţiei de VEGF
(1)
. Această producţie
crescută de VEGF în foliculii selectaţi
pare să dirijeze angiogeneza în sensul că
poate devia fluxul sangvin de la foliculii
degeneraţi, atretici în favoarea celor
care cresc. Activitatea steroidogenezei
necesită o creştere a factorilor nutritivi,
iar VEGF poate crea efectiv aceste condiţii
prin creşterea extensiei vasculare
(6)
. În
plus, VEGF poate creşte permeab­ilitatea
vasculară, iar acest lucru este util pentru
elib­erarea unor precursori, precum lipide şi
lipoproteine utilizaţi de celulele foliculare
pentru steroidogeneză. Se sugerează
ipoteza că VEGF din antrul folicular
difuzează încet în exterior şi creează un
gradient angiogenic care atrage vasele
sangvine spre celulele granuloase.
Deoarece vasele nu pot traversa b­ariera
reprezentată de memb­rana b­azală, se
dezvoltă în interiorul tecii în strict contact
cu memb­rana b­azală, reprezentând o sursă
importantă de sub­stanţe nutritive şi gaze
Figura 1. Localizarea imunohistochimică VEGF la nivelul trompelor
pentru compartimentul celulelor granuloase
A - segmentul istmic, B - segmentul ampular, C - segmentul infundibular,
şi celulelor germinale
(7)
. VEGF reprezintă un
D, E - lot de control negativ, EP - celule epiteliale,
eveniment crucial în dezvoltarea foliculară.
EN - celule endoteliale, SM - celule musculare netede, L - lumen tubar
ERE ­ estrogen response elements
pag. 104 Vol. 3, Nr. 2 /mai 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68