gineco
ro
Figura 12. Distribuţia în funcţie de gradul anemiei
specialitate, putem deduce că datele au a decesului fetal. Din punctul de vedere analizat pentru un p <0,001.
fost distorsionate (un factor ar putea fi al tratamentului, am consemnat că 3. Ca gravitate, am constatat că
terapia cu preparate cu fier antenatală). 684 de paciente au primit tratament predomină formele uşoare şi medii care
Indicele APGAR scăzut pare să fie antianemic. Dintre acestea, numai la constituie peste 98% dintre cazuri.
corelat semnificativ cu gradul anemiei. 12 cazuri a fost necesară transfuzia de 4. Cu toate că în literatura de
Astfel am constatat un indice APGAR sânge integral ori de masă eritrocitară specialitate sunt citate drept criterii de
mai mic de 7 la 38 din cele 1.145 de naşteri (1,75%), restul primind tratament diagnostic scăderea Hb­ sub­ 11 g/dl şi Ht
la care a fost consemnat (au existat şi medicamentos (98,25%). sub­ 33%, nu există o corelare a acestora,
naşteri la domiciliu finalizate în clinică). de unde unele dificultăţi în aprecierea
22 de mame aveau anemie (68,75%). Concluziile studiului anemiei.
Valoarea este semnificativă pentru 1. Incidenţa anemiei în lotul studiat 5. Anemia maternă se corelează cu
un p <0,05, având în vedere incidenţa a fost de 47,92%, ceea ce concordă cu suferinţa fetală exprimată printr­un scor
anemiei în lotul general. De asemenea, datele din literatura de specialitate, Apgar mai mic la naştere.
menţionez că la toate cazurile de feţi unde incidenţa variză între 15 şi 75%. 6. Tratamentul cu sânge ori derivaţi
morţi antepartum ori intrapartum (4 la 2. Se remarcă predominanţa anemiei s­a dovedit a fi rar necesar, de cele mai
număr) am găsit anemie maternă, chiar la multipare faţă de primipare, diferenţa multe ori terapia medicamentoasă şi
dacă nu aceasta a fost cauza principală fiind semnificativă statistic în lotul suplimentarea dietei fiind suficiente.
Bibliografie
1. Crişan N. şi colab. Obstetrică, Ed. Metropol, 1995. 5. Milman N. şi colab. Hemoglobin indices during normal pregnancy.
2. Luca V. şi colab. diagnostic şi conduită în sarcina cu risc crescut, Ed.
Acta Obstet. Gynecol. Scand, 2000.
Medicală, 1989.
6. Schaefer R.M., Huch R., Krafft A. Anaemia Working Group. Current
3. Marinescu B. Consultaţia în sarcina cu risc crescut. Ed. Enciclopedică,
1999.
recommandations for the treatment of iron deficiency anemiaRev
4. Munteanu N. Metabolismul fierului. Hematologia Clinică, Edit.
Med Suisse. 2007 Apr 4; 3(105):874-80.
Medicală, Bucureşti, 1977, 85. 7. Vârtej P. Obstetrică fiziologică şi patologică. Ed ALL, 1997.
Vol. 3, Nr. 2/mai 2007
pag. 101
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68