2
Itaca
Balazs F. Attila (Slovacia)
Lumina
Casanova, în aerul stătut al bibliotecii, îl citea pe Seneca. Îşi aşeză comod picioarele chinuite de gută pe canapea, sprijinindu-se de perna pregătită pe fotoliu de către camerista grasă, pusă anume să-i poarte de grijă, care apărea din timp în timp, aducându-i ceai la gheaţă sau lapte bătut într-o cană mare de porţelan şi întrebându-l, cu un zâmbet şugubăţ, binecunoscut lui C., cum se simte şi dacă domnul mai are vreo doleanţă.
Odinioară, motoraşul erotic al lui Casanova intra numaidecât în funcţiune, el trecându-şi prin pat doamne şi domnişoare amatoare de flirturi, cu o dezinvoltură şarmantă despre care şi peste ani de zile fe- meile povesteau roşind, cu inima palpitândă. De o vreme, îmbătrâni- tul Casanova, în operele, disponibile în bibliotecă, ale înţelepţilor, citea despre moarte. Înainte de a-l scoate pe Seneca din raft, îl citise pe Epi- cur, luând notiţe de zor. De mai multe ori îşi puse întrebarea, de ce şi pentru cine ia notiţe când, în orice moment, sufletul lui i-ar putea părăsi trupul şi adăpostul gazdei sale primitoare, însă obişnuinţa se dovedi a fi mai puternică decât slăbiciunea-i periodică şi continuă să caligrafieze cu mare grijă literele.
Când fata intră, Casanova îşi scoase nasul din carte, urmă- rindu-i cu privirea fiecare mişcare.
Aceasta îi aranjă aşternutul, scutură perna, schimbă cana cu apă de pe noptieră. Casanova aşeză cartea alături de una din hârtiile pe care-şi notase: „când suntem noi, nu e moartea, iar când moartea soseşte, atunci noi nu mai suntem”, iar dedesubt: „Cei mai mulţi se zvârco- lesc lamentabil între frica de moarte şi chinurile vieţii, de trăit nu vor să trăiască, de murit nu pot. Fă-ţi deci viaţa plăcută: scapă de toate grijile legate de ea. Niciun lucru bun nu-l bucură pe cel care-l stăpâneşte, exceptând cazul când se pregăteşte sufleteşte pentru pier- derea acestuia – şi nimic nu-i atât de uşor de pierdut decât ceva pe care nu ni-l mai putem dori atunci când l-am pierdut deja”.
Casanova zâmbi şi se în-
toarse către fată. Aceasta îşi ridică sprâncenele, uitându-se, în aşteptare, în ochii înroşiţi ai bărbatului vârst- nic, care de mult şi-au pierdut acea lumină care odinioară atrăgea şi deruta privirile femeilor, precum lumina lumânării gâzele. Casanova se uită un timp la fată apoi, văzând că nu cedează şi continuă să aştepte ca el să spargă tăcerea, îi făcu semn să se aşeze lângă el. Cu un zâmbet ştrengar, legănându-şi fesele, se îndreptă spre scaunul oferit de bărbat, lăsându-se să cadă în el. Jocul privirilor continuă, acum tot mai liber, însoţit de zâmbete tot mai largi.
– Cum a fost ziua ta? – rupse tăcerea Casanova într-un târziu, în timp ce privirea-i deveni un pic mai serioasă.
Fata, de parcă i s-ar fi ridi- cat o ecluză dinaintea gurii, începu să turuie. Despre vreme, trecutul servitorilor, întâmplări de la bucătărie, curtea timidă pe care i-o făcea băiatul care îngrijea caii, de- spre fata cea mijlocie surprinsă de majordom sărutându-se cu profe- sorul de canto. Casanova ascultă vesel această dare de seamă, ma- joritatea bârfelor le ştia deja de la alţii, însă n-o întrerupse. O privea pe fată şi-şi aduse aminte de lec- turile care l-au preocupat în ultima vreme. Nu simţi nici tristeţe, nici teamă, nici căinţă, nici satisfacţie. Doar un soi de calm inexplicabil, asemănător cu resemnarea, cu îm- păcarea, şi o îndârjire pe care pro- babil o simte luptătorul pornit la moarte sigură.
Încercă să-şi interpreteze starea cu atenţia cu care dintot- deauna se autoanaliza: faptele, do- rinţele, gândurile, eşecurile, succe- sele sale. Odinioară, în astfel de situaţii era euforic, în aşteptare, nerăbdător, neruşinat şi provocator. De ce s-au erodat toate acestea? Cum de poate să asculte cu o asemenea răbdare pasivă o fetiş- cană, de parcă ar fi un educator sau un catihet? De ce nu-i fierbe sân- gele în vine, de ce nu face
(...)
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61