26


Itaca


Adrian Grauenfels (Israel)


Mari poeţi ai Evului Mediu: Avicebron


Centrul oraşului Tel Aviv este traversat de la sud spre nord de o arteră largă şi elegantă purtând un nume de mult dispărut: Ibn Gvirol, scris cu litere albe pe indicatoarele stradale albastre plasate în lungul arterei.


De multe ori m-am întrebat câţi din trecători au avut curiozi- tatea să afle ce personaj celebru onorează primăria metropolei noastre. Răspunsul este găsit la în- demână în cărţile de istorie ale lite- raturii ebraice.


Ibn Gabirol, sau Solomon


ben Yehuda Ibn Gabirol, Avicebron în latină, (născut în anul 1022, la Málaga, în califatul Córdoba – dece- dat în anul 1058 la Valencia, Spania) este unul din marii filosofi neoplatonici şi poeţi evrei ai evului mediu. Şi-a căpătat educaţia la Saragossa frecventând cercurile de refugiaţi din Cordoba, printre dis- cipolii şi studenţii care roiau în jurul lui Yekutiel ibn Hasan, un in- fluent curtezan al califului. Tânărul era protejat de acest patron pe care Avicebron îl laudă în poeme admi- rative. Ibn Gabirol devine faimos pentru imnurile religioase scrise într-o ebraică fluentă.


Limba folosită în literatura Andaluziei era pe atunci araba, dar Ibn Gabirol introduce cu îndrăz- neală poetica ebraică, ca o serioasă alternativă. La numai 16 ani scrie aceste rânduri faimoase:


Cântul meu este coroana regilor şi mitră pe capul guvernatorilor Trupul meu merge peste pământ, pe când spiritul meu urcă în ceruri. Priveşte-mă! la 16 ani inima mea înţeleaptă e, ca a unui bărbat de 80…


Altul îţi întinde o cursă zicându-ţi: „Te rog stăpâne...”


Urăsc aceşti oameni, sunt mai răi decât câinii ce păzesc oile mele.


Tânărul Ibn Gabirol face şi greşeli diplomatice: îl satirizează pe Samuel ha-Naghid, om de stat, vizir în regatul Berber al Granadei dar şi poet talentat, talmudist, strateg şi apreciat scrib de scrisori oficiale. Ibn Gabirol face câteva ajustări în favoarea vizirului, care îl acceptă în cele din urmă la curtea sa, oferindu-i slujba de bocitor. Poetul era deja angajat într-o uriaşă dispută între şcoala Sarago- ssiană şi cea din Granada. Conflic- tul era legat de neînţelegeri grave între lingviştii celor două şcoli pe tema gramaticii ebraice. Trecut de partea Cordobeenilor Ibn Gabirol ofensează pe credincioşii orto- docşi, recomandându-le abstinenţa de la procreare condamnă folosirea cuvântului neoplatonism şi abor- dează un stil jignitor numindu-şi oponenţii „animale”. Obligat să pără-sească Saragossa, scrie astfel despre circumstanţele plecării în poemul


: Cântec de luptă


Stau între vicleni care prostesc inima poetului.


Unul te adapă cu veninul viperei, altul te flatează, zăpăcindu-ţi capul


Acest poem, ca şi altele asemănătoare, demonstrează că Ibn Gabirol, deşi un om religios, activ în sinagogi, nu era scutit de ura coreligionarilor săi din Saragossa, care îl numeau „Grecul” pentru în- clinaţiile sale vădit seculare. Patronat de Yekutiel, Ibn


Gabirol produce o colecţie de proverbe în limba arabă ( ) şi un tratat etic (


legătura dintre simţuri şi virtuţile individului. De exemplu: mândria, modestia, imprudenţa sunt legate cu văzul, în contrast cu dragostea, ura, cruzimea sau mila care sunt bazate pe auz şi alte simţuri. După ce Yekutiel este ucis


alese calităţilor sufletului


) care discută Ameliorarea


Perle


în 1039 într-o răscoală, Ibn Gabirol este primit ca poet la curtea lui Samuel ha-Nagid, acum conducă- torul Granadei, care recunoaşte ta- lentul şi prestigiul poetului. Pentru acesta şi fiul său Josef, Ibn Gabirol scrie poeme răsunătoare cu tente mesianice care conţin multe date biografice. Alte scrieri propun un sistem neoplatonic, ca de exemplu (Izvorul vieţii) în care


poetul postulează că voinţa lui Dumnezeu leagă în lucruri materia cu forma. Semnată de Avicebron,


Mekor haim (...)


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61