australiană. La venirea europenilor aceştia vorbeau peste 250 de limbi şi peste 500 de dialecte, în prezent acestea fiind reduse la doar 15 limbi. În prezent, majoritatea vorbesc limba engleză presărată cu cuvinte din limbile indigene, dez- voltând astfel o limbă denumită .


Cultura acestora este foarte intere- santă. În artele plastice excelează printr-un gen de pictură format din linii şi puncte foarte apreciat de iu- bitorii de frumos. Necunoscând scrierea alfabetică au transmis lite- ratură (în special legende) prin tradiţie orală sau prin pictograme. Muzica este de asemenea un mod


engleza aborigenă australiană


de manifestare artistică a aborige- nilor. Folosesc cu precădere un in- strument de suflat denumit


Itaca


Povestaş pe prispa casei româneşti din Australia


, elemente de percuţie combi- nate cu sunete cântate vocal. De- sigur că mai sunt şi în prezent fricţiuni şi neînţelegeri între această grupare dezavantajată şi restul poporului australian, dar printr-o politică reconciliantă se ajunge deseori la un numitor comun atât de necesar pentru crearea unui echilibru şi o integrare cât mai „lină” a acestora în struc- turile naţiunii australiene moderne. Nu pot să închei fără a evi- denţia aportul românilor la socie- tatea multiculturală australiană.


didge- ridoo Din îndepărtata Australie,


George Roca vine în prispa casei româneşti şi ne deapănă câte ceva din lumea mare şi necuprinsă. Ardeleanul nu se dezminte, în ciuda deceniilor petrecute altun- deva. Sobru, discret, cu grijă şi cu prudenţă de abordare, ne iniţiază asupra percepţiei domniei sale de- spre tărâmul adoptiv. În fapt, dom- nia sa ne constrânge subtil să înţe- legem treptele unei civilizaţii mul- ticulturale, rezidenţii, nouveniţii şi aborigenii patrimoniali. Cuvintele se întocmesc în actul de opinie şi in- formare, cu simplitate, într-o tonali- tate în care lectorul poate sesiza cu uşurinţă o dreaptă măsură, o alter- nanţă a evocării detaliului pitoresc, vivant cu aspectele de generalitate.


În aparenţă nu e nimic spectaculos. Iar dacă prin spectacol înţelegem anomalia şi stridenţa, chiar nu e nimic din toate acestea. Pur şi simplu George Roca ne ini- ţiază în reperele normalităţii, în co- tidianul unei civilizaţii statornicite prin simbioza straturilor de popu- laţii şi de interese, prin eludarea controverselor şi confruntărilor in- eficiente, deci inutile. Australia – tărâm al civilizaţiei multietnice şi multiculturale, un creuzet al con- vieţuirii nonviolente între semeni. Pare chiar o cetate a utopiei, în contextul conflictelor globalizate. Am convingerea că povestaşul de pe prispa casei româneşti din Aus- tralia, are multe a ne spune despre natura umană, dinspre spaţiul


Statisticile recente estimează că în această ţară trăiesc peste 20 de mii etnici de origine română. Primii emigranţi au sosit pe la începutul secolului XX, apoi o grupare mai omogenă a fost remarcată în anii care au urmat celui de al doilea război mondial. După căderea comu- nismului foarte mulţi intelectuali şi profesionişti au fost admişi să se stabilească aici pe criterii de cerinţe şi selecţie profesională. Dar despre aceaştia vom vorbi mai detaliat într-un articol viitor. Să ne citim de bine!


15 Hooroo! Comentariu critic


australian al trăirii fără patimă şi ură.


Conştiinţa faptului că sunt „veniţi” în „ţara norocoasă” îi uneşte pe cetăţenii australieni într-o comunitate în care „ambiguitatea sau diminuarea conştiinţei na- ţionale” au devenit, paradoxal, ele- mentele unificatoare. Toţi au avut de pierdut din zestrea matricială şi memoria comună a suferinţei în- ceputurilor de acomodare i-a unit într-o comunitate exemplară. Este de dorit să-l însoţim ca lectori, cu fidelitate, pe George Roca


fapte şi reflecţii interesante. Crucea Sudului


, unde germinează Sub


Virginia Paraschiv


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61