pediatru
ro
pentru imunizarea anti-rujeolică şi este rate supresoare) pot să fie vaccinaţi după o îndelungată, de 10-18 ani pentru 94-
utilizată ca ocazie suplimentară pen- lună de la întreruperea tratamentului. 95% dintre vaccinaţi. Nivelul prag de
tru imunizarea faţă de încă două boli În cazul administrării de imunglo- protecţie a anticorpilor specifici este
infecţioase. buline standard, sânge, derivate din considerat a fi de 10 UI/ml
(22)
.
Vaccinarea copiilor începând cu vârsta sânge, vaccinarea poate fi efectuată cu 2 După vaccinare, la interval de peste 5
minimă de 12 luni (cea optimă este săptămâni înainte sau la 3 luni după ad- ani pot să apară reinfecţii la aproximativ
de 15 luni pentru evitarea interferării ministrarea acestor preparate. Admin- 10% dintre vaccinaţi, dar viremia este
cu anticorpii materni) în colectivităţi istrarea de imunglobuline umane anti- rară. La femeile însărcinate reinfecţia
de preşcolari, şcolari şi a studenţilor Rho(D) nu interferează cu răspunsul este posibilă în prezenţa anticorpilor
urmăreşte limitarea circulaţiei virusului imun la vaccinarea antirubeolică şi nu (după infecţia naturală sau vaccinare),
sălbatic din comunitate
(59)
. este o contraindicaţie de vaccinare post- cu un risc de interesare fetală mai mic de
Pentru prevenirea SRC, vaccinarea partum. 5% ( faţă de 80% după infecţia primară la
este recomandată fetelor înainte de pu- Persoanele cu anafilaxie la ou pot să fie seronegative). Acest aspect justifică vacci-
bertate şi femeilor la vârsta procreării. vaccinate cu preparatul monovalent, de- narea celor din anturajul femei gravide.
Vaccinarea după naştere se recomandă oarece este obţinut pe culturi celulare umane La recipienţii de vaccin rubeolic, viru-
femeilor seronegative (dacă testarea este diploide şi nu conţine proteine de ou. sul vaccinal poate să fie izolat din secreţia
inclusă în programul screening al gravi- Femeile la vârsta procreării se vac- faringiană (între 7 şi 21 de zile de la vac-
dei) şi sub formă de vaccinări “catch-up”. cinează în condiţiile în care pot evita cinare), fără să se realizeze transmiterea
Femeilor care au titrul scăzut de anticorpi, o sarcină timp de cel puţin o lună. Fe- în anturaj. Transmiterea se poate realiza
apropiat de valoarea prag, adică între 10 şi meile gravide vaccinate accidental au prin laptele matern, dar sugarul de obi-
15 UI/ml, li se recomandă revaccinare. un risc de malformaţii asemănător (nu cei nu dezvoltă infecţia, iar dacă aceasta
Persoanele care au status vaccinal sau s-au observat malformaţii) cu al celor apare, ea se manifestă ca o formă clinică
imunologic necunoscut pot să fie vac- nevaccinate în cursul sarcinii. Acestor eruptivă uşoară. Copiii infectaţi în acest
cinate; revaccinările nu creează un risc femei li se asigură consultanţă în mod fel pot să fie vaccinaţi ulterior conform
crescut de reacţii adverse. individualizat, iar administrarea vacci- vârstei fără să aibă risc crescut de dez-
Vaccinurile asociate (RR şi RUR) se nului în primul trimestru de sarcină nu voltare a reacţiilor adverse.
utilizează în aceleaşi condiţii ca şi la reprezintă o recomandare automată de
preparatele monovalente, adăugându-se întrerupere a cursului sarcinii. 8. Vaccinarea antiurliană
particularităţile legate de celelalte com- Nu sunt contraindicaţii ale vaccinării Infecţia urliană (sinonime: oreionul,
ponente (vezi vaccinarea antirujeolică şi tratamentul general cu doze mici de ste- parotidita epidemică) importantă
antiurliană). roizi (<2 mg/kg/zi) în zile alternative, pentru sănătatea comunitară prin
Adoptând strategia de prevenire a administrarea lor locală sau în aerosoli, morbiditate şi complicaţii, dar cu
SRC, prima campanie de vaccinare terapia antibiotică, expunerea recentă la evoluţie autolimitată. Rar apar sechele
antirubeolică în România s-a efectuat în o altă boală transmisibilă. neurologice ireversibile sau implicare
1998 sub formă de campanie “catch-up”, Reacţiile adverse care pot să apară sunt în sterilitatea masculină (consecinţa
în care scopul principal a fost de imuni- febră, limfadenopatii, erupţii cutanate, orhitei). Nu există dovezi de terato-
zare antirujeolică şi secundar profilaxia cefalee, faringită, manifestări care pot genitate sau de asociere cu diabetul
SRC prin vaccinarea persoanelor de gen să apară concomitent, semănând cu zaharat (în urma pancreatitei). Fatali-
feminin (vârsta de 15-18 ani) cu bivac- tabloul clinic de rubeolă uşoară. Mai tatea redusă a cazurilor nu ar justifica
cin RR (vezi vaccinarea antirujeolică), pot să apară artralgii, artrite, tromboci- un program de vaccinare populaţional
urmând ca în continuare vaccinarea să topenie şi extrem de rar polineuropatii pentru prevenirea infecţiei urliene
(2, 6,
fie introdusă în calendarul de imunizări tranzitorii.
45)
. Includerea vaccinării antiurliene
şi recomandată fetelor în clasa a VIII-a Apariţia reacţiilor adverse este mai în programele naţionale se bazează pe
(14 ani). Din 2004 s-a adoptat strategia cu frecventă şi cu o durată mai lungă la analize cost-beneficiu, justificându-se
două doze de vaccin antirubeolic, prima adulţi decât la copii, în special la femei, prin evitarea costurilor economice su-
cu RUR la 12-15 luni, a doua cu VRb la per- sub formă de artrite. La 25% până la 55% portate de societate pentru îngrijirea
soane de gen feminin cu vârsta de 14 ani dintre femeile adulte se înregistrează cazurilor de oreion cu complicaţii
(45)
.
(clasa a VIII-a); se păstrează încă o doză de dureri articulare, iar artrite tranzito- Ţinând cont de aceste aspecte par-
RUR la copiii de 7 ani (clasa I). rii pot să apară la 15% dintre acestea. ticulare ale infecţiei urliene, OMS
VRb se contraindică la persoanele cu Manifestările articulare debutează la 1- recomandă ca vaccinarea antiurliană
antecedente de anafilaxie la neomicină, 3 săptămâni după vaccinare şi persistă să fie inclusă numai în programele de
cele cu imunodeficienţe primare sau 1-3 zile. vaccinare care au sau sunt în curs de
secundare (de tipul leucemii, limfoame, Reacţiile la locul de administrare sunt introducere a vaccinării antirujeolice
tumori solide, terapia imunosupresoare, minore şi de scurtă durată. şi antirubeolice, iar în consecinţă pre-
etc.) şi la gravide. Tranzitor, VRb induce o deprimare paratul recomandat este vaccinul aso-
Persoanele cu boli moderate sau grave nespecifică a imunităţii mediate celular. ciat RUR
(45)
. Folosind trivaccinul RUR,
pot fi vaccinate după vindecarea aces- Conversia imună apare la 98% din- programul de vaccinare antiurlian
tor boli. Pacienţii trataţi supresiv cu chi- tre recipienţi după prima doză, la 100% devine mult mai ieftin faţă de îngrijirea
mioterapice sau steroizi (în doze conside- după a doua, cu durată a protecţiei cazurilor cu oreion.
nr. 11/septembrie 2008
pag. 55
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68