care codifică un anumit antigen într-o celulă care astfel va putea sin-
tetiza antigenul străin în cantităţi dependente de viteza de multiplicare a
acesteia. Vaccinurile obţinute prin această metodă sunt vaccinul hepatic
B şi papiloma, pe celule de Saccharomyces cerevisiae
(10)
.
Utilizarea de vectori vii, în care una sau mai multe gene care
codifică determinantul antigenic sunt inserate în genomul vectoru-
lui, reprezintă o altă modalitate de obţinere a vaccinurilor antigenice.
O dată cu multiplicarea vectorului (transportorul) în organism, se vor
produce şi antigenele străine, denumite himerice, faţă de care orga-
nismul va fabrica anticorpi. Ca vectori sunt folosite mai frecvent viru-
suri (vaccinia, adenovirusurile) şi mai rar bacterii (bacilul Calmette-
Guérin, Salmonella typhimurium).
Tehnica „geneticii inverse” realizează recombinarea materialu-
lui genetic selecţionat de la un virus circulant cu un virus întreţinut
pe medii de cultură
(13)
. Aceasta este metoda preconizată pentru
obţinerea unui vaccin gripal eficient în pandemii.
Prepararea prin sinteză chimică a deter minanţilor antigenici este mai
greu de realizat tehnic şi devine astfel o metodă mai puţin abordată prac-
tic din cauza dificultăţilor în producere şi a preţului de cost ridicat. Per-
mite obţinerea unor vaccinuri cu un grad crescut al purităţii.
5. Vaccinurile antiidiotip conţin anticorpi faţă de imunoglobuline
specifice unui determinant antigenic. Pot avea rol în vaccinare
datorită conformaţiei lor similare cu determinantul antigenic
iniţial.
Dintre vaccinurile antiidiotip care au indus protecţie sau protecţie
parţială la întâlnirea ulterioară cu agentul infecţios, sunt încă în
studiu vaccinurile poliomielitic, hepatic B, rabic, gripal, herpetic,
anti-HIV, anti-Escherichia coli, pneumococic, piocianic, streptococic
de grup A, tripanosomial, schistosomial.
Avantajele vaccinurilor antiidiotip sunt reprezentate de imuno-
genitatea bună limitată la epitopi, preparare uşoară în cantităţi mari,
inducerea unui răspuns imun faţă de antigenele glucidice şi glicoli-
pidice de la vârsta de nou-născut. Aceste preparate au ca dezavantaje
posibilul efect supresor, dezvoltarea de reacţii de hipersensibilitate sau
producerea de anticorpi faţă de epitopi cu specificitate necunoscută.
6. Vaccinurile ADN, denumite şi vaccinuri genetice, conţin
genele care codifică antigenele de interes, plasate prin pro-
motorul potrivit într-o plasmidă. În urma administrării in-
tramusculare, ADN din vaccin este înglobat în miofibre, iar
antigenele proteice sintetizate angajează celulele complexu-
lui major de histocompatibilitate clasa I, cu rol în inducerea
unui răspuns imun celular. Se urmăreşte să se obţină astfel
de vaccinuri pentru acele boli infecţioase în care imunitatea
protectoare este cea celulară şi fie nu dispunem de vaccinuri
în uz, fie cele existente au eficacitate scăzută, ca de exemplu
vaccinurile anti-HIV, malaric, BCG, leishmaniozic, gripal.
Vaccinurile ADN ar fi avantajoase prin faptul că se evită
contactul organismului cu o tulpină vaccinală vie, se declanşează
atât răspuns imun umoral, cât şi celular de lungă durată, sunt
vaccinuri stabile (nu necesită lanţ de frig), iar producerea lor este
standardizată. Dezavantajele sunt legate de faptul că aceste vac-
cinuri sunt limitate la antigenele proteice şi ar putea predispune
la cancere, fie prin posibilitatea încorporării ADN-ului din vaccin
în cromozomii celulei-gazdă, devenind oncogene, sau ar putea să
inhibe genele tumorale supresoare
(5, 6, 10)
.
2. Compoziţia vaccinurilor
Preparatele vaccinale conţin imunogenele active (antigenele vacci-
nale), aditivi şi diferite substanţe reziduale. Antigenele vaccinale pot să
nr. 11/septembrie 2008
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68