pediatru
ro
perforină etc.), urmată de endocitarea contact) se realizează concentraţii mari novialele articulare, corpii ciliari etc. În
fragmentelor celulare rezultate. Proce- intratisulare, unde anticorpii vin în această categorie se încadrează boala
sul poate să aibă loc intratisular sau in- contact cu cantităţi mari de antigene serului, glomerulonefrita acută difuză,
tracirculator (în sângele periferic). (administrate repetat în acelaşi loc) şi purpura Henoch-Schönlein etc.
Anticorpii citotoxici pot fi produşi faţă formează complexe imune în exces. Hipersensibilitatea de tip IV este un
de ţesuturi străine (post-transfuzional, Cantităţile excesive de complexe imune răspuns imun celular cu intensitate
alloimunizarea feto-maternă şi post- locale depăşesc capacitatea de clearance neobişnuită însoţit de leziuni tisulare
transplant) sau proprii (consecinţa unor a macrofagelor existente, se acumulează grave. Acest tip de reacţii imunopato-
modificări înnăscute sau dobândite a local şi activează complementul pe cale logice apare faţă de antigene cu struc-
antigenelor în cauză, fie rezultatul mi- clasică. În urma activării complemen- turi complexe care nu pot fi prelucrate
metismului molecular sau similitudinii tului, se acumulează local fragmentele decât lent de celulele prezentatoare de
structurale între antigene străine şi cele C3a şi C5a, care stimulează mastocitele antigene sau microorganisme cu dez-
proprii). perivasculare şi bazofilele, acestea se voltare intracelulară
(1)
.
Hipersensibilitatea de tip III este un degranulează şi eliberează mediato- În etapa de inducere, antigenele op-
răspuns imun umoral secundar an- rii determinând vasodilataţie locală, sonizate prin complement sau Ig sunt
ormal, caracterizat prin apariţia unei creşterea permeabilităţii capilare, efect captate de celulele prezentatoare de an-
cantităţi excesive de complexe imune li- chemotactic şi activator asupra celule- tigene, care migrează în ganglionii lim-
bere care, prin activarea complementu- lor proinflamatorii (neutrofile şi monoc- fatici regionali, unde prezintă antigenul
lui, determină leziuni localizate sau mul- ite) pentru îndepărtarea complexelor limfocitelor Th şi Tc. Acestea, activându-
tiple
(1)
. Într-o primă etapă se formează imune, dar care concomitent vor fa- se, se transformă din LT naive în LT cu
complexe imune în cantităţi excesive, voriza leziunile tisulare şi vasculare cu memorie. Celulele prezentatoare de an-
libere, iar în cea de a doua etapă se apariţia de microhemoragii locale, pre- tigene rămase în ţesut iniţiază un pro-
constituie leziunile tisulare, care pot fi cum şi activarea coagulării cu formarea ces inflamator acut sau cronic, iar prin
localizate dacă antigenul declanşator de microtrombi fibrinoplachetari, ceea interleukinele eliberate (IL1, TNF, IFN
pătrunde direct intratisular, sau leziuni ce agravează microhemoragiile
(1, 10)
. α) modifică fenotipul de suprafaţă al ce-
multiple, când antigenul pătrunde di- Reacţiile de hipersensibilitate de tip lulelor endoteliale din capilarele locale.
rect în circulaţia sistemică. III determinate prin complexe imune Declanşarea propriu-zisă a hipersen-
Reacţia de hipersensibilitate de tip circulante sunt rezultatul depozitării sibilităţii de tip IV presupune migrarea
III cu leziuni tisulare localizate - reacţia intratisulare a complexelor imune cir- intratisulară a LT cu memorie şi coo-
Arthus este un răspuns imun umoral culante care s-au format iniţial intra- perarea cu celulele prezentatoare de an-
patologic caracterizat printr-o reacţie vascular în condiţiile de pătrundere a tigene din focar pentru eliminarea anti-
inflamatorie acută locală gravă cu ca- antigenului exogen direct intravascular, genului cauzal.
racter necrotico-hemoragic determinată în cantităţi mari, fiind o substanţă in- Hipersensibilitatea de tip Jones-Mote
de formarea complexelor imune libere tens imunogenă, capabilă să inducă un este o dermatită acută determinată de
intratisular. răspuns imun umoral intens. contactul tegumentelor cu antigene
Această reacţie apare în contexul Stimularea antigenică poate să se re- solubile proteice. Această dermatită se
unei stări de hiperimunizare instalată alizeze fie cu cantităţi mari de antigen manifestă prin apariţia unor leziuni pa-
anterior în condiţiile în care antigenul cu care organismul vine în contact o pulo-eritemato-veziculoase la 24 de ore
exogen declanşator pătrunde intratisu- singură dată sau prin contacte repetate după contactul cu antigenul.
lar direct şi realizează local concentraţii cu doze obişnuite de antigen
(1)
. Hipersensibilitatea de contact este
mari. Datorită stării de hiperimunizare Complexele imune circulante for- o dermatită acută caracterizată prin
care se instalează în urma contactelor mate sunt de talie mică, incapabile să apariţia unor leziuni papulo-eritema-
repetate cu antigenul, local se realizează fixeze fragmentul C3b, astfel că nu pot to-veziculoase la peste 48 de ore de
concentraţii mari de anticorpi. După fi adsorbite pe suprafaţa eritrocitelor şi la contactul ţesutului cutanat cu an-
primul contact cu antigenul, apare persistă intravascular în stare liberă
(1,
tigene incomplete. Antigenele im-
răspunsul imun umoral primar, cu for-
11)
. În timp, se formează un gradient de plicate au structură simplă, greutate
mare de IgM în concentraţii reduse atât concentraţie între vas şi ţesuturi, com- moleculară mică şi penetrează uşor
intracirculatorm cât şi intratisular. La plexele imune trec extravascular, unde epiderma, unde se cuplează cu pro-
al doilea contact, cu acelaşi antigen, se acumulează pe versantul adventiţial teine libere sau cu cele din structura
apare un răspuns imun umoral secun- al vaselor, cu formarea unor depozite. membranei celulelor epidermice pen-
dar, cu producere de IgG, care lansate Acumulate, complexele imune activează tru a se transforma în antigene com-
în circulaţie vor suferi un efect de diluţie cascada complementului pe cale clasică, plete. Prezentarea antigenelor se face
ce nu va permite apariţia intratisulară iar fragmentele C3a şi C5a vor atrage de celulele Langerhans limfocitelor
a unor concentraţii mari. De la cel de al celule proinflamatorii profesioniste, de- Th şi Tc din paracorticala ganglionilor
treilea contact cu antigenul, răspunsul clanşând procesul inflamator acut, sol- limfatici, care se activează. Antigenele
imun secundar este mai amplu şi pe dat cu leziuni locale, în funcţie de locul cuplate cu proteinele membranelor ce-
măsură ce contactele se repetă, canti- extravazării complexelor imune (după lulelor epidermice devin ulterior ţinta
tatea de IgG creşte progresiv până când condiţiile locale hemodinamice): vasele LTc cu memorie, determinând leziunile
(de obicei la al şaselea sau al şaptelea renale, cutanate, plexurile coroide, si- locale.
nr. 11/septembrie 2008
pag. 11
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68