pediatru
ro
referate
germeni care se transmit pe cale sangvină şi de tul fabricării până la administrarea vaccinu- ca vaccinul poliomielitic cu administrare
reacţii de tip alergic
(3, 4)
. lui constituie obligativitatea şi responsabili- orală, rujeolic-urlian-rubeolic, varicelos,
Substanţele reziduale conţinute în tatea tuturor celor care sunt implicaţi în gripal viu atenuat şi amarilic, care printr-
preparatul final derivă din procesul de programul de vaccinare. o astfel de păstrare incorectă îşi pierd ca-
fabricare a vaccinului. Din materialele Vaccinurile se păstrează şi se trans portă pacitatea de inducere a răspunsului imun.
utilizate la prepararea vaccinului care pot la temperatură constantă şi joasă, pe în- Sensibilitate crescută la congelare o au ana-
fi identificate în vaccin sunt substanţe tregul circuit din momentul fabricării până toxinele (difterică şi tetanică), vaccinul Hib,
de inactivare ( formol, α-propiolactonă, la administrare, acesta constituind „lanţul vaccinul hepatic B, hepatic A, rabic, pneu-
glutaraldehidă, peroxid de hidrogen), de frig”. În perioadele de depozitare, mococic conjugat, papiloma, care pierd ca-
de detoxifiere ( formol), antibiotice păstrarea vaccinurilor se face în frigidere pacitatea imunogenă în urma precipitării
(streptomicină, neomicină, gentamicină), destinate preparatelor imunobiologice. prin îngheţare a unor componente ale pre-
mediu de cultură (ouă embrionate, culturi La congelator, pe lângă vaccinurile care se paratului vaccinal
(14)
.
de fibroblaşti de găină, culturi de drojdie pot păstra congelate, se menţin elemenţi Diluenţii utilizaţi pentru resuspendarea
de bere, culturi celulare MRC-5 şi Vero), cu gheaţă care pot fi folosiţi pentru trans- vaccinurilor liofilizate pot fi păstraţi la tem-
medii nutritive, medii tamponate, lipopo- port sau pentru păstrarea temperaturii în peratura camerei sau la frigider, evitând
lizaharide bacteriene etc. Cantitatea aces- frigider, în cazul unei între ruperi prelun gite congelarea. Reconstituirea se face extem-
tor substanţe este foarte redusă, la limita a curentului electric. În compartimentul poraneu, iar dacă administrarea nu se face
detecţiei prin metode analitice curente frigiderului se păstrează majoritatea vac- imediat, păstrarea va respecta condiţiile şi
sau sunt neidentificabile. cinurilor, la temperatura de +2°C până la perioada de timp menţionate de fabricant
Cunoaşterea compoziţiei preparatului +8°C, care este verificată, pe lângă termo- în prospectul vaccinului.
vaccinal de cei care le utilizează este foarte stat, cu un termometru de control care se Unele vaccinuri ca rujeolic, rubeolic, urli-
importantă, deoarece diferitele compo- plasează în etajul mijlociu. Temperatura în an şi varicelos se păstrează la întuneric pen-
nente pot să inducă reacţii adverse parti- frigider trebuie să fie monitorizată zilnic, de tru a evita inactivarea virusurilor vaccinale
culare sau să reprezinte o contraindicaţie două ori cel puţin, cu atenţie sporită în cazul în urma expunerii la lumină.
a vaccinării. frigiderelor care au congelatorul în acelaşi Aspirarea dozei vaccinale din flacoanele
compartiment. Verificarea monitorizării multidoză se face numai în momentul
3. Păstrarea, transportul temperaturii din frigider se face săptămânal, administrării, evitând păstrarea vaccinu-
şi manevrarea vaccinurilor
de o terţă persoană
(14)
. lui în seringă. După deschidere, flaconul
Transportul vaccinurilor se face în lăzi izo- multidoză poate să fie păstrat respectând
Păstrarea, transportul şi manevrarea terme cu pereţi dubli, care vor fi căptuşiţi cu condiţiile înscrise în prospect şi utilizat
vaccinurilor se realizează în anumite elemenţi cu gheaţă (gheaţă sau cutii cu lichid până la data de expirare înregistrată pe
condiţii standard, bine precizate pen- îngheţat sau cu gel), vaccinul fiind plasat în fiecare etichetă sau ambalaj, dacă aspectul
tru fiecare preparat, în scopul păstrării mijlocul pachetului, păstrat în ambalaj original vaccinului a rămas nemodificat
(2, 14)
.
imunogenităţii acestora. Nerespectarea pentru evitarea contactului direct al flaconului Degradarea vaccinului prin păstrare
condiţiilor de păstrare a vaccinurilor duce cu gheaţa ( figura 1). incorectă poate uneori să fie evidenţiată
la pierderea proprietăţilor biologice, având În general, vaccinurile virale vii pot fi prin modificarea culorii conţinutului, apa-
drept consecinţă un răspuns imun inadec- păstrate congelate până în momentul riţia unui precipitat anormal sau imposi-
vat (scăzut sau absent) după vaccinare, administrării, iar cele inactivate şi an- bilitatea omogenizării prin agitarea flaconu-
iar prin alterarea compoziţiei vaccinului tigenice se păstrează între +2°C şi +8°C, lui
(3)
. Chiar dacă în urma păstrării incorecte
creşte riscul de reacţii adverse. evitând congelarea (tabelul 1). Cele mai modificările nu sunt evidente, examinarea
Asigurarea condiţiilor necesare pentru sensibile vaccinuri la temperaturi pozi- fiecărui flacon înainte de utilizare este
păstrarea calităţii vaccinurilor din momen- tive crescute sunt vaccinurile vii atenuate o bligatorie şi trebuie să fie o rutină
(2, 3)
. n
Bibliografie
1. Ada G., Ramsay A.: Past Achievements and Future Needs. În: Vaccines, Vaccination practică (profilaxia şi combaterea bolilor transmisibile, E. Măgureanu, C. Busuioc; Ed.
and the Immune Response, G. Ada, A. Ramsay; Ed. Lippincott-Raven, Philadelphia, Medicală, Bucureşti, 1985, 70-113.
1997, 2-45. 9. Mims C., Nash A., Stephen J.: Vaccines and how they Work. În: Mims΄Pathogenesis
2. Atkinson W., Pickering L., Watson J. et al.: General Immunization Practice. În: Vaccines, S. of Infectious Disease, C. Mims, A. Nash, J. Stephen; Ed. Academic Press, London, UK,
Plotkin, W. Orenstein; Ed. Saunders-Elsevier Inc., Philadelphia, Pennsylvania, 2004, 91-122. 2001, 392-415.
3. Ebbert G., Mascolo E.: Vaccine Manufacturing. În: Vaccines, S. Plotkin, W. Orenstein; 10. Strathdee S., Loughlin A.: Vaccines - past, present, and future. În: Infectious disease
Ed. Saunders-Elsevier Inc., Philadelphia, Pennsylvania, 2004, 53-67. epidemiology, theory and practice, K. Nelson, C. Masters, N. Graham; Ed. Aspen
4. Finn T., Egan W.: Vaccine Additives and Manufacturing Residuals in United States- Publishers, Gaithersburg, 2001, 255-282.
Licensed Vaccines. În: Vaccines, S. Plotkin, W. Orenstein; Ed. Saunders-Elsevier Inc., 11. Vogel F., Hem S.: Immunologic adjuvants. În: Vaccines, S. Plotkin, W. Orenstein;
Philadelphia, Pennsylvania, 2004, 81-90. Ed. Saunders-Elsevier Inc., Philadelphia, Pennsylvania, 2004, 69-79.
5. Gurunathan S., Klinman D., Seder R.: DNA vaccines: immunology, application and 12. *** Programul Naţional de Imunizări 1995 - 2000; Ord. 1349/13.07.1995, Minis-
optimization; Ann. Rev. Immunol., 2000, 18, 927-974. terul Sănătăţii, Bucureşti, 1995, 3-48.
6. Gurunathan S., Wu C., Freidag B. et al.: DNA vaccines: a key for inducing long-term 13. *** Development of a vaccine effective against avian influenza H5N1 infection
cellular immunity, Current Opinion Immunol., 2000, 12, 442-447. in humans; WER, 2004, 79, 4, 25-26.
7. Ivan A., Azoicăi D.: Probleme generale în vaccinoprevenţie. În: Vaccinologie, A. Ivan, D. 14. ***General Recommendations on Immunizations, Recommendantions of the
Azoicăi; Ed. Polirom, Iaşi, 1995, 27-68. Advisory Committee on Immunization Ppractice (ACIP), CDC, MMWR, 2006, 55,
8. Măgureanu E., Busuioc C.,: Imunoepidemiologia practică. În: Ghid de epidemiologie RR-15, 1-56.
pag. 36
nr. 11/septembrie 2008
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68