pediatru
ro
referate
cele bacteriene sunt vaccinurile pertussis,
tifoidic şi pestos.
3. Anatoxinele bacteriene (toxoizii) se
utilizează pentru profilaxia bolilor infec-
vaccin
ţioase în a căror patogeneză rolul major
este deţinut de exotoxină. Cele mai utili-
elemenţi zate anatoxine sunt tetanică şi difterică.
cu gheaţă
Anatoxinele se obţin din exotoxinele
microorganismelor, prin tratare cu for-
mol la căldură, procedură prin care se
neutralizează capacitatea lor toxigenă, dar
se păstrează calitatea imunogenă. Pentru
creşterea imunogenităţii, produsul direct de
detoxifiere (anatoxina nativă) este adsorbit
pe un adjuvant imunologic ( fosfatul de alu-
miniu). Adjuvantul imunologic, prin reacţia
granulomatoasă pe care o determină, asigură
o resorbţie lentă de la locul administrării cu
stimularea prelungită a sistemului imun, ceea
ce permite scăderea cantităţii de anatoxină
Figura 1. Transportul vaccinului în lada izotermă
necesar a fi administrată şi creşterea intervalu-
lui dintre doze. Nivelul anticorpilor însă scade
mite dezvoltarea răspunsului imun. Astfel ginerie genetică, cu realizarea de mutaţii în timp, fiind necesare revaccinări repetate la
ar fi păstrarea incorectă a vaccinului la în zonele responsabile de patogenitate. intervale regulate, în medie de 10 ani.
temperaturi mai mari decât cele recoman- Aceste vaccinuri, aflate în curs de eva- Pe lângă utilizarea ca vaccinuri, cele două
date, expunerea lui la lumină sau prezenţa luare, se consideră că vor înlocui acele anatoxine sunt folosite în prepararea vacci-
anticorpilor (imunitatea moştenită trans- vaccinuri vii atenuate marcate de reacţii nurilor conjugate, ele fiind un bun transpor-
placentar sau administrarea de preparate adverse şi calităţi imunogene modeste. tor (carrier) pentru haptene, ca molecule pro-
care conţin anticorpi). 2. Vaccinurile corpusculare inactivate teice mari şi care fac posibil răspunsul imun de
Replicarea tulpinilor vaccinale vii aten- (omorâte) conţin particule întregi tip secundar.
uate în organism poate determina reacţii bacteriene sau virale, omorâte prin 4. Vaccinurile subunitare (antigenice)
adverse sub formă de entităţi clinice agenţi fizici (căldură) şi/sau chimici con ţin antigenul sau fracţiunea anti ge-
asemănătoare cu boala determinată de ( formol, α-propiolactona). nică cu rol principal în patogeneza bolii
microorganismul sălbatic şi poate realiza Comparativ cu vaccinurile vii, vac- infecţioase şi imunogenitate. Acest tip
transmiterea tulpinilor vaccinale la per- cinurile inactivate sunt mai stabile la de vaccinuri sunt debarasate de com-
soanele receptive din anturajul recipien- temperaturi crescute, nu pot recâştiga ponentele proteice celulare sau de acizi
tului de vaccin. Teoretic, orice vaccin viral virulenţa, dar cantitatea de antigen nucleici, ceea ce le asigură o reactogeni-
viu atenuat poate să-şi recâştige virulenţa, necesară imunizării este mai mare şi tate foarte scăzută.
dar acest fenomen a fost constatat numai necesită injectări repetate pentru a asi- Clasic, vaccinurile antigenice se obţin prin
în cazul vaccinului poliomielitic cu admin- gura un răspuns imun adecvat. Struc- fragmentarea (separare chimică, „split-vac-
istrare orală
(1, 10)
. Transmiterea orizontală tural, pe lângă antigenele care induc cinuri”) determinantului antigenic din micro-
are ca efect benefic îmbunătăţirea aco- protecţia imunologică, preparatele in- organismul parental. Din această categorie fac
peririi vaccinale, dar pe de altă parte, activate conţin şi alte componente anti- parte vaccinul gripal care conţine antigenele
favorizează reversia la virulenţă a tul- genice, neimplicate în protecţie, dar faţă de suprafaţă hemaglutinina şi neuraminidaza
pinilor vaccinale după mai multe pasaje de care apare un răspuns imun, crescând virusului gripal; de asemenea, vaccinurile
interumane. O transmitere interumană riscul de reacţii adverse post-vaccinale. În pneumococic, meningococic şi anti-Hae-
semnificativă a tulpinilor vaccinale a fost prezent, aceste vaccinuri sunt cele mai re- mophilus influenzae tip b, care conţin anti-
evidenţiată numai pentru vaccinul anti- actogene dintre toate vaccinurile utilizate gene polizaharidice capsulare. Deoarece in-
poliomielitic şi antirotaviral
(10)
. în practică. Utilizarea lor continuă doar duc un răspuns imun slab la copiii sub 2 ani,
Atenuarea pentru vaccinurile bacteri- pentru acele boli în care răspunsul imun de scurtă durată şi nu dezvoltă răspunsul
ene este mult mai dificil de realizat, având protector nu este bine cunoscut. imun de tip secundar, antigenele polizaha-
repercusiuni asupra eficacităţii vaccinale. De Antigenele inactivate nu sunt neutra- ridice au fost conjugate cu o proteină (ana-
exemplu, în cazul vaccinului BCG, studiile lizate semnificativ de anticorpii circulanţi toxina difterică sau tetanică), devenind mai
în teren au arătat o variaţie a protecţiei între şi pot să fie administrate în prezenţa anti- imunogene. Dintre vaccinurile conjugate
80% până la lipsa protecţiei induse de vaccin şi corpilor sau concomitent cu preparate care se utilizează vaccinul pneumococic şi anti-
diferenţe semnificative între răspunsul protec- conţin anticorpi. Haemophilus influenzae tip b.
tor la adulţi faţă de copiii mici
(1)
. Vaccinurile virale inactivate utilizate Metoda de obţinere a vaccinurilor prin
Vaccinurile vii conţinând mutante curent în practică sunt vaccinurile polio, biotehnologie (tehnica moleculelor recom-
apatogene stabile sunt obţinute prin in- rabic, anti-encefalită japoneză, hepatic A, iar binante) are ca principiu clonarea genelor
pag. 32
nr. 11/septembrie 2008
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68