Felicia MUREŞAN - Turismul cultural şi turismul creativ...
un nou tip de afaceri îşi va face loc încet, dar sigur, în ţara noastră: industriile creative. Afacerile creative pot salva economia unui oraş, acolo unde economiile tradiţionale, bazate pe agricultură, industrie sau comerţ, au eşuat. Ele reprezintă îmbinarea fericită a două calităţi, cea de "artist" şi cea de "om de afaceri". Sunt acele sectoare ale creaţiei şi dezvoltării tehnologice ce generează profit şi care regândesc cultura ca un motor al dezvoltării regionale şi naţionale. Industriile creative constituie un concept relativ nou, lansat la mijlocul anilor
’90, iniţial în Australia şi dezvoltat de Marea Britanie în special, prin contribuţia fostului ministru britanic al Culturii, Chris Smith. În conceptul de "industrie creativă" intră următoarele domenii a căror activitate implică creativitate artistică sau ştiinţifică: arhitectură şi regenerare urbană, artă şi design, artele spectacolului, film şi video, fotografie, inventică industrială şi inteligenţă artificială, mass-media (pe suport hârtie, audio sau video), modă şi design vestimentar, meşteşuguri tradiţionale, monumente şi turism cultural, muzică, publicitate, software şi jocuri video interactive, tipărituri şi legătorie, web design. Pe scurt, industriile creative vizează tot ceea ce este produs de creativitatea artistică şi ştiinţifică şi are potenţial industrial, adică intră în circuitul economic, produce valoare, generează venituri publice prin taxele şi impozitele plătite, creează locuri de muncă şi profit, ajută la dezvoltarea regională şi naţională. British Council a lansat în 2005 programul „Oraşe creative", desfăşurat sub
tema „Industrii creative". Acesta este un program internaţional, implementat la nivel de oraş, care promovează ideile creative şi oferă un model de regenerare economică şi socială prin intermediul industriilor creative. Unul din primii paşi ai proiectului a fost alegerea unui oraş reprezentativ. În cazul României, în urma prezentărilor făcute de reprezentanţii Bucureştiului, Clujului, Iaşiului şi Timişoarei, oraşul ales a fost Iaşi, pentru care proiectul British Council a realizat „cartografierea" industriilor creative locale, folosindu-se de poveştile de succes deja identificate aici. Iaşiul face însă parte dintr-o reţea sud-est europeană a „oraşelor creative”, în care mai sunt incluse oraşele Plovdiv (Bulgaria), Split (Croaţia), Novi Sad şi Belgrad (Serbia - Muntenegru), Tuzla (Bosnia), Pristina (Kosovo), Skopje (Macedonia) şi Tirana (Albania). În principal, aceste oraşe sunt plasate pe un loc secund în economia ţării, marginalizate de politicile centraliste ale Capitalei. Sunt oraşe care mizează pe cultură, ca o soluţie de a se face mai vizibile şi de a găsi finanţare pentru comunitatea locală şi pentru administraţie.
Concluzii Cultura reprezintă o componentă de bază a turismului cultural, a turismului
creativ, dar şi a industriilor creative. Turismul creativ este o formă a turismului cultural ce se bazează pe bunurile/valorile culturale pentru atragerea turiştilor spre o destinaţie turistică. Este de asemenea o formă de dezvoltare creativă a unei
84
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102