Universitas Geographica, 2, 2010 Jidovii şi tătarii în toponimia Muscelelor Argeşului În legendele populare româneşti referitoare la jidovi, culese la sfârşitul


secolului al XIX-lea, aceştia sunt prezentaţi ca o specie preumană, nişte uriaşi de la care au rămas îngropate comori imense. După credinţe sudice, din Oltenia şi Muntenia, Jidovii simţindu-şi sfârşitul apropiat şi-au îngropat marile lor comori făcând deasupra vrăji de închinare la diavol. Diverse structuri megalitice, ruine, movile, ziduri au fost puse de populaţie pe seama jidovilor din vechime. Circulaţia unor legende despre jidovi în Oltenia, Argeş şi pe un anumit traseu transilvan, a fost pusă de unii cercetători în legătură cu drumul Legiunii XIII Gemina (unitate militară compusă îndeosebi din genişti), din care făcea parte şi o cohortă de iudei în timpul campaniilor împăratului Traian în Dacia. Un punct important pe acest traseu mitico- legendar este castrul Jidova sau Uriaşa de la Apa Sărată sau Grădiştea, la sud de Câmpulung, fortificaţie de piatră integrată într-un sistem militar de apărare a Daciei Romane. S-a considerat că în legătură cu aceste construcţii romane, tradiţia mitică i-a memorat pe Jidovi ca pe nişte giganţi, stăpânitori odinioară ai lumii şi constructori de cetăţi, movile şi drumuri pietruite şi care ar fi trăit înaintea potopului biblic şi s-ar fi înecat în timpul acestuia. Conform răspunsurilor la chestionarele lui N. Densuşianu, aplicate la sud de Carpaţi, Jidovii au încercat să devieze cursul unor râuri pentru a-i îneca pe români. V. Kernbach vede în aceste relatări o extrapolare a acţiunii cohortei iudaice asupra întregii armate romane de ocupaţie. Aşezările din preajma ruinelor erau numite în vechime grădişti. Satul din


apropierea ruinelor castrului roman de la sud de Câmpulung s-a numit, de asemenea, Grădiştea. Aceste ruine şi un bogat inventar arheologic au fost scoase la lumină în timpul săpăturilor efectuate de arheologul D. Butculescu în anul 1876. Cercetările au fost reluate în 1901 de către Grigore Tocilescu şi Pamfil Polonic, care au remarcat un val de pământ situat la câteva sute de metri de ruine, spre sud, numit de localnicii de la acea dată Biserica Jidovilor. La sud de acest loc, deasupra satului Loturi se ridică Măgura Cetăţuiei, despre care o legendă locală spune că a fost ridicată de trei fete de jidov care au adus nisip cu poala de la mare. În legătură cu urmele arheologice cercetate, deci cu vechile vetre de locuire, D.


Butculescu considera că rareori se va găsi la noi o măgură care să cuprindă rămăşiţe ale epocilor preistorice pe care locuitorii din vecinătatea lor să nu le numească Jidova, Jidava, Măguri ale Balaurului sau ale Uriaşilor, Cetăţi, Grădişti, Gorgane. În Dicţionarul geografic al judeţului Muscel se spune că în comuna Lereşti,


fostă proprietate a Basarabilor, se mai văd ruinele unei vechi citadele pe care locuitorii o numesc Cetate Tătărască şi a unor construcţii din secolul al XIII-lea. În Tigveni, pe Valea Topologului, Movilele Tătărăşti sunt necropole geto-dacice din epoca fierului, cercetate în timpul unei campanii arheologice în anul 1965. La nivel popular au existat confuzii între jidovi şi tătari. Într-o legendă publicată în 1910 de C. Rădulescu-Codin, Negru Vodă şi tătarii din Jidova, se spune: „Înainte de Negru


23


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102