Oana Andreia PUIA - Aşezările rurale în raport cu mărimea demografică...


faţă de celelalte patru judeţe. Specificul regiunii este dat de densitatea ridicată a aşezărilor rurale mici şi mijlocii, dezvoltate în lungul arterelor de circulaţie şi/sau culoarelor de vale ce se constituie - în absenţa oraşelor mari din Podişul Someşan -în centre locale de polarizare (Gilău, Apahadia, Gâlgău, Ileanda etc.). La sfârşitul secolului al XIX-lea, cercetările geografice în acest spaţiu au fost


evidenţiate în numeroase lucrări de referinţă şi studii aprofundate, precum cele ale lui Victor Rusu: “Din trecutul Silvaniei” (1889) şi „Silvania antică” (1890) sau sinteza lui Petri Mor redactată în şase volume şi scrisă în limba maghiară, numită Monografia judeţului Sălaj, ce apare la Budapesta în perioada anilor 1901 – 1906. În anul 1957, Alexandru Savu, prin lucrarea sa Contribuţii la raionarea geomorfologică a Platformei someşene, certifică rezultatul cercetărilor ştiinţifice de specialitate geografică a acestui areal. În anul 1979, Aurel Maier publică în revista Studia Universitatis Babeş – Bolyai – Geografie, articolul Câteva consideraţii asupra reţelei de aşezări rurale din latura sudică a Podişului Someşan, în care se prezintă aspecte deosebite cu privire la satul sălăjan, precum şi situaţia populaţei locului, a ocupaţiei acesteia, a elementelor de tradiţie şi cultură populară. După anul 2000, se intensifică cercetările din domeniul geografiei umane cu


precădere asupra spaţiului rural, atât pentru întreg bazinul Transilvaniei, cât şi în spaţiul someşan. În acest sens, se evidenţiază Grigor Pop cu lucrarea Depresiunea Transilvaniei (2001), iar Aurel Maier publică un studiu elaborat de geografie umană - Podişul Someşan. Populaţia şi aşezările, ce reprezintă un punct de plecare în studiile geografice actuale. În anul 2004, apare lucrarea Planul de amenajare a teritoriului regiunii de Nord – Vest, elaborată de un colectiv de autori sub îndrumarea prof. univ. dr. Pompei Cocean, care doreşte să fundamenteze strategiile de dezvoltare economico – socială în perspectiva dezvoltării durabile. O contribuţie deosebită asupra spaţiului sălăjan o aduce Pop C. C. în teza sa de


doctorat Dimensiunea geografică a axei naturale, sociale şi economice Jibou – Zalău – Şimleul Silvaniei – Marghita în perspectiva dezvoltării durabile. Studiu de geografie integrată, susţinută la Cluj Napoca în anul 2003. Acelaşi autor publică şi o serie de articole: Zalăul, toponimie, mărturii istorice şi funcţie spaţială (2004), Influenţele geografico – istorice în Ţara Silvaniei; Resurse naturale şi aspecte contradictorii ale dezvoltării teritoriale în aria geografică a dealurilor Silvano – Someşene; Ţara Silvaniei – ţară a Transilvaniei (2007). În cadrul Universităţii Babeş – Bolyai din Cluj Napoca au fost susţinute trei teze de doctorat care au avut ca subiect principal de cercetare şi abordare ştiinţifică Podişul Someşan. Astfel, Maria Hosu, în lucrarea Valea Someşului între Dej şi Jibou, oferă informaţii geografice de valoare ale arealului studiat; Ciurean C.C., în lucrarea specifică de geografie umană - Jugul intracarpatic. Funcţiile geografico – umane, abordează relaţiile dintre mediul geografic şi factorul antropic cu referire specială la impactul asupra cadrului natural, dar putem aminti şi teza de doctorat Ţara Silvaniei. Studiu de geografie regională a Ioanei Josan.


44


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102