Universitas Geographica, 2, 2010
observă în cadrul acestor suprafeţe producerea alunecărilor de teren. Pantele foarte mici, cu valori sub 100, sunt întâlnite în cadrul albiei şi luncilor
râurilor principale, ele fiind întreţinute şi de către construirea de către om a unui nivel de bază local în punctul de confluenţă cu Oltul.
Expoziţia versanţilor în bazinul hidrografic Sălătrucel Factorii care determină expoziţia versanţilor în zona de studiu. Expoziţia
versanţilor este determinată de: - poziţia bazinului în cadrul unităţilor geografice majore. Din acest punct de
vedere, suprafaţa studiată este situată la contactul dintre munţii Cozia şi Subcarpaţi. Deoarece bazinul hidrografic Sălătrucel ocupă aproape tot versantul sudic al munţilor Cozia, putem deduce faptul că expoziţia sudică a versanţilor ocupă o proporţie deosebit de importantă în ansamblul suprafeţei bazinului; - situarea bazinului pe partea stângă a Oltului, conduce la o direcţie de curgere
a râurilor ce aparţin bazinului Sălătrucel predominant de la est către vest, aspect hidrografic ce determină o expunere vestică a unor importante suprafeţe de versant; - caracteristicile morfometrice ale bazinului, cum sunt altitudinea ridicată a
treptelor hipsometrice, adâncimea fragmentării reliefului, densitatea mare a fragmentării reliefului şi pantele accentuate ale reliefului, conduc la expunerea în detaliu a fiecărui versant către un punct cardinal. Toate aceste elemente conduc la reducerea suprafeţelor netede cu expunere orizontală. Consecinţele expunerii versanţilor. În bazinul hidrografic Sălătrucel, expoziţia
versanţilor are un rol important în determinarea cantităţii de radiaţie solară ajunsă şi înmagazinată de către sol. În felul acesta, cea mai importantă consecinţă a expunerii versanţilor este reprezentată de caracteristicile covorului vegetal (în special a pădurilor) şi de modul de utilizare al terenului. Totodată, în timpul iernii, versanţii cu expoziţie sudică vor prezenta o durată
mai mică de staţionare a stratului de zăpadă, comparativ cu versanţii cu expoziţie nordică. Rezultă de aici şi o consecinţă geomorfologică legată de modul în care apele rezultate din topirea zăpezilor acţionează asupra văilor şi versanţilor, generând microforme de relief. Spre exemplu, versanţii cu expoziţie nordică păstrează, primăvara, pentru mai mult timp un strat gros de zăpadă. În cazul producerii unor precipitaţii lichide abundente, apa topeşte zăpada,
acţionând mai puternic asupra versantului şi conducând la generarea unor forme de relief, cum ar fi şanţurile de şiroire, rigolele, ravenele şi torenţii. Caracteristici ale expoziţiei versanţilor în bazinul hidrografic Sălătrucel. În
bazinul analizat, predomină versanţii cu expoziţie sudică şi sud-vestică (Fig. 5). Ei se află situaţi pe rama sudică a munţilor Cozia, dar şi în Subcarpaţi, în principal la nord de cursul râului principal. Aceşti versanţi sunt utilizaţi în principal în domeniul forestier, dar şi pentru culturile de pomi fructiferi.
13
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102