This page contains a Flash digital edition of a book.
Universitas Geographica, 2, 2010 Un loc aparte în toponimia minoră a satelor îl ocupă mormintele aşezate în alte


locuri decât cele obişnuite, întâmplările nefericite şi urmele lăsate de epidemii. Mormintele din afara vetrei sunt excepţii de la normele creştine în zona muşcelelor, de aceea ele apar ca repere de orientare. Poiana la Mormânt este o fâneaţă în moşia satului Corbşori, unde a fost înmormântat cândva un localnic. La Morminte, parte a unei păşuni în Berindeşti, este locul în care au fost înmormântaţi prizonierii care au murit în lagărul de la Corbeni în timpul celui de-al doilea război mondial (Fig. 1). Un toponim interesant este Mormântul lui Pătru, loc în pădurea Văleni, unde se zice că a murit un pribeag pe nume Pătru. Se pare că faptul a fost scos din anonimat de poetul G. Topârceanu, care a locuit o vreme la Schitul Văleni şi care, auzind despre el, a scris Balada Morţii. Repetatele epidemii de ciumă, propagată cu precădere de-a lungul drumurilor de poştă şi comerciale, au produs numeroase victime şi au determinat părăsirea şi incendierea unor vetre de sate şi apariţia câtorva toponime. La Morminte în Boteni, este o vâlcea pe dealul Goargăş unde au fost îngropate în secolul al XIX-lea animalele care au murit în timpul unei epidemii. În Poienarii de Muşcel a rămas, în urma ciumei din 1720, hidronimul Valea Bolii (sau Valea Borii), nume al apei care curgea pe lângă satul în care au murit mulţi locuitori. În împrejurări asemănătoare, în Bărăşti din comuna Cicăneşti, un preot simţind că s-a îmbolnăvit, s- a retras pe o coastă de deal, unde şi-a săpat o groapă lângă care şi-a aşteptat sfârşitul. De aceea, locul s-a numit Coasta Popii.


Fig. 1 - La Morminte (Berindeşti)


Fig. 2 - Râpa Dracului (Corbşori) Bisericile, schiturile, troiţele sunt repere în practica religioasă la care se face,


de asemenea, referire frecvent în microtoponimie: Pârâul (Valea) Bisericii în satele Bratia, Corbi, Corbşori, Berevoeşti, Bucşeneşti, Corbeni, Cetăţeni-Deal; Pârâul Schitului în Berevoeşti şi Brăteşti, Schitu, loc în Oţelu, unde a fost în secolul al XVIII -lea Schitul Bândea; Plaiul Bisericii în Berevoeşti, Dealul Schitului în Curtea de


21


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102