This page contains a Flash digital edition of a book.
Mihaela AVRAM- Elemente folclorice şi religioase în toponimia Muscelelor Argeşului


ale mediului înconjurător: izvorul La Piatra cu Urmele, în Rudeni, La Leacuri, La Vâna Rece în Brădetu, La Fagul cu Leac în Cândeşti, La Bliduleţe (sau La Piuliţe) în Albeştii de Muscel, Izvorul de la Vadul Frumos (cu apă sulfuroasă) în Sălătrucu.


Urme de animale în toponimia muscelelor D. Cantemir a semnalat urme de animale ce par imprimate în rocile de pe


dealurile din zona Ceahlăului. Numele cu care acestea erau puse în evidenţă în popor este La Sămne. G. Giuglea a înregistrat toponimul În Semne în Dealurile Năsăudului. Toponimia muşcelelor dovedeşte că preocuparea pentru identificarea semnelor a existat şi aici. Izvorul cu Urmele din Rudeni are denumirea completă Izvorul cu Urmele de Căprioară şi în apropiere, în satul Morăşti o poiană se numeşte Urmă de Ied. În Oeşti în locul care se numea cândva Urmă de Vacă au fost date la iveală mai multe morminte vechi şi urme ale unei băi de aur.


Toponime explicate de legende Legenda este o povestire, un amestec de adevăr şi ficţiune cu privire la originea


unei fiinţe, lucru, monument istoric, ţinut, cu privire la floră, faună, etc. Mai multe nume topice au o poveste pe care localnicii o mai cunosc şi în


prezent aşa cum sunt Lacul cu Bani din Corbşori, Piatra Doamnei din Corbi, Lacul cu Ochi din Stroeşti, Poiana Doamnei aflată la hotarul dintre Stroeşti şi Curtea de Argeş, Şoptana loc în Stroeşti, Masa de Pământ, culme din Stroeşti, dealul Bâldir din Oeşti, Drumul Tătarilor în Sălătrucu, Poiana Murgului în Corbi. Există câteva toponime provenite din nume de persoane mitificate dintre eroii


eponimi naţionali cântaţi în balade şi legende populare: Piscul Negru Vodă în Berevoeşti, Poiana Iancului (Jianul) în Corbeni, Părul (iniţial Gorunul) lui Dan în Valea Danului. Ultimul nume topic evocă pe unul din domnitorii de la Argeş cu numele Dan (Dan I, 1383-1386 sau Dan al II-lea, 1422-1431), căruia i se atribuie întemeierea satului.


Concluzii Cele mai numeroase toponime mitologice identificate în muşcele provin din


adstratul medieval şi din stratul toponimic contemporan românesc. Toponimele din această categorie atestă vechimea locuirii exprimată de


arhaismul unor credinţe şi probează complementaritatea activităţilor umane şi mobilitatea vetrelor de sate.


* * * 26


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102