Universitas Geographica Anul I, nr.2, 2010


ELEMENTE FOLCLORICE ŞI RELIGIOASE ÎN TOPONIMIA MUSCELELOR ARGEŞULUI


Mihaela AVRAM


THE FOLK AND RELIGIOUS ELEMENTS IN THE ARGEŞ FOOTHILLS TOPONYMY. The Argeş foothills are sub-Carpathian hills, situated at the foot of Făgăraş Mountains, between Dâmboviţa and Topolog valleys. These hills contain numerous toponyms which refer to religious life and the rituals with an agricultural or a pastoral character. All this stands proof for a permanent ancient habitation of the Romanian people on these hills. In the minor toponymy of the villages on these hills called foothills, we find meaningful mythical elements as: the monster, the dragon and the cure water. A few names of places and rivers are explained by such myths passed on from generation to generation. Some local legends speak about ancient time giants which would have been the makers of some megalithic buildings, nowadays gone to ruins. These mythological characters are called jidovi and tătari, but they are not fully synonymous with the historical Jews and Tatars. The minor toponymy refers to different marks, similar to those of animal footmarks imprinted in the rocks.


Cuvinte cheie: Balaurul, Caloianul, Jidova, Malul lui Sumedru, Nedeia. Introducere


Sacrul este o categorie complexă, inaccesibilă înţelegerii conceptuale,


reprezentând ceva inexplicabil. Ideea de sacru este desemnată de ceea ce nu poate fi înţeles, ceea ce nu este obişnuit, este misterios. Se consideră că din sentimentul de straniu, de nou şi de teamă din sufletul umanităţii primitive a pornit întreaga dezvoltare istorică a religiei. În el îşi au rădăcinile demonii şi zeii. Omul religios a căutat să pună stăpânire pe ceea ce era misterios prin practici magico-ritualice, prin formule, incantaţii, invocaţii, etc. Iniţial, aceste procedee erau pur şi simplu magie, iar intenţia era aceea de însuşire a puterii miraculoase în scopuri practice. Aceste acte reverberează în toponimia muşcelelor, informând despre vechimea unei locuiri stabile, în comunităţi fixate pe văi şi în depresiuni. Mitul a fost definit de C. Levi-Strauss ca produsul imaginaţiei creatoare a


omului primitiv, a cărui gândire îşi construieşte modele logice de cunoaştere şi de integrare prin cunoaştere în viaţa naturii. Structura mitică a toponimelor care au supravieţuit în muşcele poate fi pusă în evidenţă de reminiscenţele folclorice a trei


19


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102