Universitas Geographica, 2, 2010


Fig. 2 - Grade ale motivaţiei turiştilor culturali (Sursa: Barry L., Cultural tourism in Ontario)


În partea dreaptă, sunt turiştii a căror motivaţie principală a călătoriei constituie


factorul cultural (4). Cel de-al treilea grup este format din turiştii care nu sunt influenţaţi de disponibilitatea atracţiilor culturale în luarea deciziei de cumpărare a unui pachet turistic, dar beneficiază de oferta culturală, ca o completare la activitatea turistică principală (3). Urmează acei turişti care nu consideră participarea la activităţi culturale ca un "bonus" la activitatea de bază şi care pot lua parte la astfel de activităţi ­în mod accidental (2). În partea stângă, sunt acei turişti care nu sunt deloc interesaţi de oferta culturală (1). Promovarea şi formarea pachetelor de produse turistice trebuie să ţină seama de treptele de motivare a turiştilor culturali. De multe ori, eforturile de promovare pot fi inutile, în special în cazul pachetelor turistice unilaterale (de exemplu, un pachet constituit din vizitarea a cinci muzee într-o arie geografică). Alcătuirea de pachete turistice care să îmbine mai multe tipuri de atracţii/destinaţii culturale (instituţii elemente de patrimoniu, evenimente) va motiva un segment de piaţă mai mare să achiziţioneze astfel de produse. Cea mai eficientă abordare este aceea de a crea pachete turistice care să îmbine produsele turismului cultural cu produse non-culturale (turism în natură, de afaceri, de sănătate). Studiile care au analizat turiştii participanţi la activităţi culturale au scos în


evidenţă trăsături distincte ale acestora faţă de turiştii obişnuiţi: -nivel mai ridicat al educaţiei şi veniturilor. Educaţia este cel mai important


indicator al interesului pentru activităţi culturale. Spre exemplu, din totalul turiştilor culturali americani, 21% aveau studii superioare, faţă de numai 18% în cazul turiştilor obişnuiţi; -cheltuiesc mai mulţi bani. Turiştii culturali cheltuiesc cu 8-10% mai mult pe


zi decât turistul mediu şi achiziţionează mai multe produse, cum sunt suvenirurile, obiectele de artă şi cele rezultate din meşteşuguri etc., ceea ce are un efect benefic asupra comunităţilor locale. De asemenea, acest fapt reprezintă o oportunitate de asociere a destinaţiilor cu centrele meşteşugăreşti şi comerciale; -petrec mai mult timp într-o zonă. Acelaşi studiu realizat în SUA indică un


79


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102