Mihaela AVRAM- Elemente folclorice şi religioase în toponimia Muscelelor Argeşului


Argeş, La Troiţă în Arefu. Mânăstirea Mare şi Mânăstirea Mică indică o veche vatră de locuire lângă locul numit Hobaia în Suslăneşti. Biserica Hoţilor denumeşte un loc în Brădetu în care versanţii abrupţi formează un adăpost natural, utilizat în trecut de răufăcători. Biserica Oancii este o grotă, lângă satul Sălătrucu în care se oficia serviciul religios când locuitorii se retrăgeau din calea unor năvălitori. La marginea satului Arefu o peşteră de mici dimensiuni a servit ca ascunzătoare pentru obiectele de valoare ale bisericii în timpul primului război mondial, când prin acest sat a trecut linia frontului. De atunci, locul este cunoscut cu numele La Odăjdii. Toponime care vorbesc despre reprezentanţi ai bisericii şi credinţei în general:


Fântâna lui Sumpetru în Stăneşti, Poiana Pusnicilor şi Valea Pusnicilor în Robaia, Valea Călugărului în Stoeneşti şi Oeşti, Valea Popii în Berevoeşti, Poiana Popii în Nucşoara, Piscul Călugărului în Oeşti, Poiana Grădina Popii în Corbşori. Toponime care vorbesc despre locuri şi fiinţe abstracte sau având o anume


semnificaţie spirituală: Valea Dracilor în Apa Sărată (Câmpulung), Râpa Dracului (Partizanilor) în Corbşori, Valea Dracului (Valea Rea) în Măţău, Balta Dracului şi Moara Dracului în Sălătrucu, Piscu Dracului lângă Curtea de Argeş. Acestea sunt văi abrupte, greu accesibile, acoperite cu vegetaţie, misterioase şi lacuri de care se leagă întâmplări tragice (Fig. 2). Pentru a evita rostirea numelui dracu, sub influenţa teologiei creştine, poporul l


-a înlocuit cu epitete cu caracter alegoric: Nefârtatul, Iudă, Bală, etc. Toponimul Râpa Balii din Oeşti, denumeşte versantul estic al Dealului Comorii. În povestirile locale, bala este fie un şarpe mare, un balaur, fie diavolul, ca paznic al comorii. Un alt toponim care evocă un şarpe uriaş este Balaurul, loc în Sălătrucu. Localnicii cred că la marginea unei păşuni a fost zărit cândva un şarpe mare, însă, balaurul este un element folcloric străvechi cu rădăcini autohtone. Se întâlneşte frecvent în toponimia din sud-estul şi sudul Transilvaniei şi din Câmpia Română de-a lungul Brazdei lui Novac. În folclor balaurul se asociază cu o comoară. În ceea ce priveşte toponimul La Comori din Sălătrucu, acesta are un substrat


real. În zona acestui sat prin care trecea un drum atât de important, cum era cel spre Transilvania, acţionau cete de hoţi, din care unii şi-au ascuns în împrejurimi prada. În diferite împrejurări au fost găsiţi bani sau obiecte preţioase ascunse de ei. Din evenimentele locale ale acelor vremuri a rămas numele topic Mormântul Hoţului, care aminteşte de atacul nereuşit al unei bande asupra unui poştalion. În satul Rotunda mici grote în gresie se numesc Casele Zmeilor. Zmeul,


sinonim uneori cu Balaurul este conceput în folclor ca demon. Din demonologia populară a mai trecut în toponimia muşcelelor strigoiul, însă pe o cale indirectă întrucât Valea Strigoiului care străbate Albeştii de Muşcel este un hidronim format din apelativul vale şi antroponimul Strigoiu. Antroponimul Strigoiu apare într-un document din secolul al XVI-lea, în legătură cu moşia satului Bughea. Credinţa în spirite malefice numite strigoi este mai veche şi trecerea ei în antroponimie şi apoi în toponimie atestă aşezarea din vechime a unei populaţii româneşti în aceste locuri.


22


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102