Universitas Geographica, 2, 2010 - eficienţa învăţării, nivelul de însuşire al cunoştinţelor, priceperilor şi


deprinderilor şi de atingere a obiectivelor propuse; - eficienţa în formare şi dezvoltarea abilităţilor de a folosi ceea ce au învăţat în


practică, în viaţă; - raportul dintre necesarul de timp solicitat de strategia didactică aleasă şi


timpul disponibil; - relaţia de eficienţă şi de complementaritate dintre metodele, tehnicile,


mijloacele didactice şi formele de organizare a activităţii, ca părţi componente ale strategiei didactice (Oprea C. L., 2009, p. 51). N. L. Gage (1978) consideră că există şapte căi de maximizare a eficienţei


proceselor de predare – învăţare – evaluare: - profesorul ar trebui să aibă un sistem de reguli care să permită elevilor să


conştientizeze şi să adere la propriile nevoi şi acţiuni; - profesorul ar trebui să monitorizeze munca elevilor, comunicând cu fiecare în


parte, fiind atent la evoluţia fiecăruia; - când elevii lucrează independent, profesorul trebuie să se asigure că sarcina


de lucru este interesantă, motivantă şi pe măsura posibilităţilor elevului; - profesorul trebuie să se abţină să dea directive; - profesorul trebuie să creeze ocazii egale de a răspunde solicitărilor / sarcinilor


de învăţare şi de rezolvare de probleme; - tratarea diferenţiată şi acordarea ajutorului mai ales elevilor care întâmpină


dificultăţi; - profesorul trebuie să asigure un feedback rapid şi eficient.


Tendinţe de diversificare a strategiilor didactice Chiar dacă le este recunoscut rolul formativ - educativ, strategiile didactice


interactive sunt folosite ocazional, din variate motive: - dificultăţi în evaluarea exactă a rolului fiecărui elev în rezolvarea sarcinii


didactice; - nu toate conţinuturile pot fi predate utilizând astfel de strategii didactice; - există dificultăţi în coordonarea activităţii de predare şi a celei de învăţare; - proporţia inversă care există între timpul alocat lor şi timpul şcolar; - perturbarea liniştii şi ordinii în sala de clasă.


* * * Această lucrare a fost susţinută prin proiectul POSDRU/88/1.5/S/61150,


“Studii doctorale în domeniul ştiinţelor vieţii şi pământului”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013".


65


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102