Universitas Geographica, 2, 2010


hidrometrică Mălureni unde altitudinea medie a bazinului hidrografic este de 1014 m repartiţia scurgerii este de 18% din scurgerea medie multianuală. Aceste modificari se datorează înglobării volumului de apă disponibil pentru scurgere în zăpada şi gheaţa ce se instalează de timpuriu în bazinul superior. În timpul primăverii când încep să se topească zăpezile din zona montană prin


secţiunea staţiei hidrometrice Brădet se scurge 39% din volumul mediu multianual, în timp ce la staţia hidrometrică Mălureni se înregistrează 38% din volumul scurgerii (Fig. 12) datorită cultivării timpurii a terenurilor şi necesitatea refacerii umidităţii din sol.


Vara datorită averselor din precipitaţii şi a solului, care se întăreşte puternic şi


nu mai permite infiltrarea rapidă, se produc scurgeri importante şi datorită aportului de bazin volumul scurgerii este de 28% în secţiunea staţiei Mălureni în timp ce în zona montană la Brădet volumul scurgerii este de 26%. Acest aport la staţia hidrometrică Mălureni poate fi pus şi pe baza alimentării


râului din subteran din apa acumulată în urma precipitaţiilor din primavară şi cedării ei prin izvoare în timpul verii, atunci cand râul nu mai este alimentat pluvial. Toamna, deşi cantităţile de precipitaţii sunt abundente şi aportul de bazin ar


trebui să fie mare volumul scurs în secţiunea staţiei hidrometrice Mălureni este de 16% în timp ce la Brădet scurgerea este de 18% pierderea de 2% din părţile joase ale bazinului reprezentând deficitul de apă din subteran cedat în timpul verii care trebuie refăcut.


Fig. 12 - Râul Vâlsan – Repartiţia scurgerii medii anotimpuale în perioada 1968-1998 (sursa datelor: D.A.A.V. Piteşti)


Faptul ca râul Vâlsan dispune de izvoare puternice în regiunea montană face ca


debitele medii ale acestui râu sa nu fie puternic influenţate de precipitaţii, iar repartiţia scurgerii anotimpuale să nu se modifice esenţial în perioada aceluiaşi anotimp la staţiile hidrometrice. Anul 1975, an de excepţie din punct de vedere al precipitaţiilor şi al scurgerii lichide se caracterizează prin debite medii lunare peste media multianuală, acest lucru reiese foarte bine din analiza grafică a coeficienţilor moduli lunari calculaţi pentru cele două staţii hidrometrice (Fig. 13).


39


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102