Universitas Geographica, 2, 2010
hidrometrică Mălureni în timp ce la staţia hidrometrică Brădet numai în lunile mai, iunie şi iulie s-au înregistrat coeficienţi moduli mult peste valoarea 1 indicând faptul că ploaia a fost concentrată pe jumătatea inferioară a bazinului, în zona deluroasă. După această perioadă deosebit de ploioasă în luna octombrie se
înregistrează un deficit de umiditate, coeficientul modul la ambele staţii hidrometrice fiind de 0,5. Râul Valsan, caracterizat printr-o scurgere permanentă nu a secat niciodată,
deşi prezintă un bazin hidrografic de dimensiuni reduse. În perioada analizată 1966– 2005 pe Râul Vâlsan nu a fost evidenţiat fenomenul de secare, debitele minime absolute fiind de 0,042 mc/s în data de 13.01.1989 la staţia hidrometrică Brădet şi 0.040 mc/s în data de 31.08.1987 la staţia hidrometrică Mălureni. Debitul mediu multianual în perioada anilor 1968–1998 este de 0,970 mc/s la staţia hidrometrică Brădet, 1,77 mc/s la staţia hidrometrică Mălureni. Debitele medii ale râului Vâlsan au oscilat în limite largi în funcţie de
caracteristicile pluviometrice ale fiecărui an. După construirea lacului de acumulare Vâlsan debitele medii anuale au înregistrat valori mult mai mici în comparaţie cu perioada anterioară construirii lacului. În perioada cu deficit de umiditate a anilor secetoşi constatăm frecvente
pierderi de apă în bazinul inferior al Râul Vâlsan între staţiile hidrometrice Brădet şi Mălureni datorită structurii geologice şi a evaporaţiei ridicate, situaţie elocventă în anul 1992 când coeficientul modul anual a avut valoarea de 0,50 la staţia hidrometrică Brădet şi 0,29 la staţia hidrometrică Mălureni. În acest an pe toata perioada august– decembrie pierderile de debite între staţiile hidrometrice Brădet şi Mălureni au fost de cca. 0,100 mc/s. Debitele maxime istorice pe râul Vâlsan au avut următoarele valori: 108 mc/s
la staţia hidrometrică Brădet în data de 10 mai 1973, şi 177 mc/s la staţia hidrometrică Mălureni în data de 2 iulie 1975. Din analiza debitelor maxime înregistrate în perioada 1968-2005 constatăm că
viituri majore s-au produs o dată la 30 de ani exceptând perioada catastrofală din anii 1973 şi 1975 când s-au produs cele mai mari viituri pe întreg bazinul hidrografic al Râul Argeş. Din aceasta perioadă şi până în anul 2005 nu au mai fost înregistrate debite de peste 100 mc/s la staţia hidrometrică Mălureni. Deşi s-au produs viituri cu debite mari, acestea nu au atins încă debitele cu
probabilitatea de depăşire de 5% (Brădet –164 mc/s, Mălureni–184 mc/s) în perioada 1968–2005 fapt ce atestă buna alegere a curbei de probabilitate pentru debitele de calcul de 1%. Din verificările făcute pe baza corelaţiilor liniare simple realizate între staţiile
hidrometrice Brădet şi Mălureni rezultă că datele utilizate în determinare ecuaţiilor liniare au fost de bună calitate, iar rezultatele obţinute au un grad acceptabil de precizie.
41
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52 |
Page 53 |
Page 54 |
Page 55 |
Page 56 |
Page 57 |
Page 58 |
Page 59 |
Page 60 |
Page 61 |
Page 62 |
Page 63 |
Page 64 |
Page 65 |
Page 66 |
Page 67 |
Page 68 |
Page 69 |
Page 70 |
Page 71 |
Page 72 |
Page 73 |
Page 74 |
Page 75 |
Page 76 |
Page 77 |
Page 78 |
Page 79 |
Page 80 |
Page 81 |
Page 82 |
Page 83 |
Page 84 |
Page 85 |
Page 86 |
Page 87 |
Page 88 |
Page 89 |
Page 90 |
Page 91 |
Page 92 |
Page 93 |
Page 94 |
Page 95 |
Page 96 |
Page 97 |
Page 98 |
Page 99 |
Page 100 |
Page 101 |
Page 102