A treia plantã de civilizaþie a lumii a fost porumbul. El a fost suportul de hranã al
civilizaþiilor descoperite de navigatorii spanioli ºi portughezi în America. Randamentul
culturilor de porumb este net superior grâului sau orezului, iar efortul de cultivare este
foarte mic în comparaþie cu cultura grâului ºi mai ales cu orezul. Acest fapt este o
posibilã explicaþie pentru dezvoltarea civilizaþiilor din America Centralã ºi de Sud.
ªtiaþi cã?
• Porumbul s-a rãspândit în Europa în secolul al XVII-lea, iar cartoful în secolul urmãtor.
• Aºa numitele „plante americane” (porumbul ºi cartoful în mod special) au schimbat
decisiv peisajul agricol al Europei, contribuind la îmbunãtãþirea alimentaþiei ºi la
creºterea demograficã.
• Þãranii francezi au refuzat iniþial sã consume cartoful pentru cã era o „plantã murdarã”.
În afara plantelor ºi a animalelor care au influenþat viaþa oamenilor, bolile ºi epidemiile,
datorate contactului între diferite civilizaþii, au fost un factor important al dezvoltãrii
istorice.
ªtiaþi cã?
• Epidemia de ciumã dintre anii 1347 - 1348 a decimat aproape jumãtate din populaþia
Europei de la acea vreme.
• O altã boalã care a afectat masiv Europa pânã în secolul al XVI-lea a fost lepra.
• Sifilisul este o boalã venericã adusã din America.
• În Þãrile Române, cea mai cunoscutã epidemie de ciumã dateazã din anul 1813 ºi este
cunoscutã sub numele de „ciuma lui Caragea”, domnitorul din acea vreme.
• La Bucureºti au murit în acel an aproape 30 000 de locuitori din cei 80 000.
Aplicaþie
II
.
Citeºte textul ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:
– Cum crezi cã s-a rãspândit ciuma din Extremul Orient în Europa?
– De ce era considerat Constantinopolul un focar de unde epidemiile se rãspândeau
în restul Europei?
– Care sunt cauzele rãspândirii atât de rapide a bolilor?
– Crezi cã aceste epidemii au influenþat cursul istoriei?
– Care erau bolile cele mai frecvente în evul mediu? Câte dintre ele mai existã azi?
– Enumerã 3 factori care au fãcut posibilã dispariþia acestor boli în zilele noastre.
„Oraºele din Orient sunt lovite de ciumã Aceste cifre indicã faptul cã în acea epo-
mai des decât celelalte. La Constantinopol, cã oamenii aveau puþine cunoºtinþe despre
la porþile primejdioase ale Asiei, se aflã ma- igienã ºi medicinã. Ele se acordã cu
rele focar al epidemiilor de unde acestea se povestirile frecvente despre strãzile
rãspândesc spre Occident. presãrate de morþi ºi cãruþa cotidianã în
Veneþia, între 1575-1577, a fost devastatã care erau îngrãmãdite cadavrele, atât de
de o epidemie de ciumã atât de cumplitã, numeroase cã nu mai puteau fi îngropate.
încât 50 000 de persoane au pierit. A murit În secolul al XVI-lea oraºele nu sunt
toatã conducerea oraºului, încât a fost nevoie victime doar ale ciumei. Le bântuie bolile
de alþi cârmuitori. În aceeaºi perioadã la venerice, frigurile, tusea convulsivã,
Messina au fost 40 000 de morþi. La Milano dizenteria, tifosul.” (Fernand Braudel,
au murit 100 000 de oameni, iar la Marsilia, Mediterana ºi lumea mediteraneeanã în
în 1581, au rãmas în viaþã doar 5000. epoca lui Filip al II-lea)
De reţinut
• Plantele de civilizaþie (grâul - Europa, orezul - Asia, porumbul - America) au influenþat
civilizaþiile din aceste spaþii pânã la începutul epocii moderne.
• Bolile ºi epidemiile au produs schimbãri majore în situaþia demograficã a populaþiei pânã
la începutul epocii moderne.
• Dezvoltarea medicinei, a preocupãrilor pentru igienã ºi pentru protecþia mediului au
favorizat þinerea sub control a epidemiilor ºi a bolilor.
PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 29
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36