A N U L I I N U M Ă R U L 3
România). A fost obţinut un grant al Băncii Mondiale, cu fondurile căruia s-a publicat volumul sintetic ―Moldova - populaţia, forţa de muncă şi aşezările umane în tranziţie‖ şi s-au pus bazele Centrului Universitar de Geografie Umană şi Amenjarea Teritoriului. O altă caracteristică generală a ultimei
etape constă în orientarea tot mai accentuată spre o geografie umană cuantificată, bazată pe modele spaţiale aplicate la realitatea din teren, cu ajutorul unor programe de calculator şi pe realizarea unor hărţi automate.S-au distins în această direcţie O. Groza (referitor la utilizarea analizei shift and share la problema dezindustrializării din România contemporană, utilizarea sistemelor informaţionale geografice pentru evidenţierea structurilor spaţiale generale şi a specificului local etc.), I. Muntele (lucrările referitoare la evoluţia ierarhizării teritoriale a populaţiei, tipologia bilanţului migratoriu etc.), C. Iaţu (analiza conjugată a spaţiilor contigue, reprezentarea structurilor spaţiale prin variograme ş.a.), V. Nimigeanu, A. Rusu, G. Ţurcănaşu, A. Ungureanu, Oana Stoleriu, Marinela Istrati ş.a. O orientare care continuă direcţiile
anterioare, dar la nivel superior şi cu un plus de minuţie, este aceea a realizării unor studii uman-geografice şi de complex regional deosebit de aprofundate şi detaliate, aşa cum sunt cele ale lui I. Muntele (referitor la populaţia Moldovei din ultimii două sute de ani, la diferenţierile spaţiale din dinamica populaţiei etc.), O. Groza (asupra problemei migraţiilor ş.a.), Al. Ungureanu (analiza dinamicii regionale a populaţiei României), V. Nimigeanu (asupra evoluţiei bilanţului natural al populaţiei), C. Iaţu (asupra Depresiunii Rădăuţi), R. Dimitriu (asupra Depresiunii Neamţului) ş.a. Tradiţia cercetărilor de geografie a
aşezărilor a fost continuată de G. Ţurcănaşu, autor, printre altele, a unui studiu original asupra sistemului de aşezări din Moldova, de Oana Stoleriu, care a realizat cea mai minuţioasă cercetare uman geografică asupra oraşului Iaşi, de Marinela Istrate, care a analizat prin multiple metode formarea şi structura zonelor de influenţă ale oraşelor din Moldova ş.a. O proporţie însemnată din volumul IV al Tratatului de Geografie a României (referitoare la Subcarpaţi şi Podişul Moldovei) s-a realizat la Iaşi, în acelaşi centru unde s-a actualizat capitolul geografic din cel mai nou tratat de Istorie a României. I. Boamfă s-a format ca un specialist serios în topoonomastică, legând sistematic
P A G I N A 9
această disciplină de geografia istorică şi socială. Au crescut, proporţional, şi preocupările de geografie politico-administrativă şi electorală, ca şi de geografie istorică, prezente în creaţia unor geografi ca O. Groza, I. Muntele, I. Şandru, I. Boamfă, G. Ţurcănaşu, Al. Rusu ş.a.
Fără a fi o specializare evidentă a
specialiştilor uman-geografi de la Universitatea Al. I. Cuza, din perioada actuală, geografia economică este totuşi prezentă prin lucrări de geografia turismului, geografia agriculturii ş.a., doar geografia industriei nu s-a mai impus ca altădată, cu excepţia studiilor referitoare la procesul de dezindustrializare.
BIBLIOGRAFIE Davidescu G., Ungureanu Al. (2002),
Cercetarea geografică în cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române, Acad. Rom., Mem. Secţ. Ştiinţ., seria IV, 12, p.73 - 78. Donisă, I. (1986), George Vâlsan la
Iaşi, Lucr. Sem. Geogr. „D. Cantemir‖, 6, pp. 203 - 207.
Donisă I. (1991), Mihai David şi
contribuţia sa la dezvoltarea învăţământului geografic românesc, Acad. Rom., Mem. Secţ. Ştiinţ., seria IV, 10, nr. 1, p. 331-341. Donisă I. (1997), Profesorul Gheorghe
I. Năstase – o viaţă închinată neamului românesc şi ştiinţei geografice, Anal. Ştiinţ. Univ. Iaşi, secţ. c, 42 – 43, p. 5 - 10. Donisă I. (2000), The geographic
school of Iaşi, An. Ştiinţ. Univ. Iaşi, s. Geogr., 46, p. 21 - 28. Donisă I., Donisă V. (1995), Tendinţe
moderne în geografia ieşeană, Academica, 5, 9 (57) iulie, Acad. Rom., Filiala Iaşi. Gugiuman I. (1960), Dezvoltarea
geografiei la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi în Contribuţii la istoria dezvoltării Universităţii din Iaşi (1860 – 1969), 2, Bucureşti. Gugiuman I., Donisă, I. (1956), Grigore
Cobâlcescu şi activitatea sa geografică, Anal. Ştiinţ Univ. „Al. I. Cuza‖, Iaşi, secţ. II, 5, p. 235 - 240.
Hârjoabă I. (1969), Geografia ieşeană
în ultimii 25 de ani, An. Ştiinţ. Univ. „Al. I. Cuza‖, secţ. II c – Geogr., 15, p. I- III. Năstase Gh. (2004), Opere, 1, ediţie
adnotată de Al. Ungureanu, Edit. Universităţii „Al. I. Cuza‖ Iaşi. * * * (2004), 100 de ani de geografie la
Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, Edit. Azimuth, Iaşi.
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52