A N U L I I N U M Ă R U L 3 În Rusia, se regăseşte acelaşi peisaj de


podiş, dar presărat cu movile – halde de steril, de la exploatările miniere şi centrele de prelucrare din zonă, precum Rostov na Donu. Spre est, se află numeroşii afluenţi ai Donului, dintre care cel mai important este Doneţul. Podul peste Don de la Kalach na Donu, se află la partea din amonte a lacului Tsimlyansk, lac creat artificial în anii ’50, pentru a asigura cu apă sistemele de irigaţii din regiunile Rostov şi Volgograd. Este legat de Volga prin canalul Volga – Don, ce are o lungime de 105 km şi astfel se realizează legătura navigabilă între Marea Neagră şi Marea Caspică. Între Volgograd şi Astrahan se află Delta


Volgăi, cu numeroase braţe paralele, pe o lungime de peste 400 km. Acestea sunt traversate de o suită de poduri, dintre care unele plutitoare. Graniţa cu Kazahstanul se află înte braţele deltei, la Krasny Yar. Treptat, peisajul devine mai arid, silvostepa alternând adesea cu deşertul. Republica Kazahstan, al nouălea stat ca


mărime pe Glob, ocupă o suprafaţă de 2,7 milioane km2, mai mult decât toate celelalte state exsovietice din Asia Centrală puse la un loc. Se învecinează cu Rusia, Uzbekistan, China, Kîrgîstan, Turkmenistan şi Marea Caspică (pe o lungime de 600 km), lungimea graniţelor totalizând aproximativ 12187 km. Deşi este situat aproape în întregime în Asia Centrală, datorită teritoriului restrâns situat la vest de râul Ural, se poate spune despre Kazahstan că se întinde pe două continente, Europa şi Asia. Desfăşurându-se pe mai bine de 7000


de m altitudine, relieful Kazahstanului este foarte diversificat, dând naştere unei varietăţi de peisaje. Cea mai mică altitudine se înregistrează în depresiunea Karagie (-132 m), situată în apropierea ţărmului estic al Mării Caspice, iar cea mai mare altitudine în Munţii Tian Shan, Vf. Khan Tengri (6995 m, respectiv 7010 m dacă se ia in considerare şi gheţarul ce acoperă vârful). Principalele unităţi de relief de pe teritoriul Republicii Kazahstan sunt: Munţii Tian Shan, Munţii Altai, Podişul Kazahstan (Melkosopochnik), Depresiunea Torgay, Câmpia Turanului, Colinele Mugodjari, Depresiunea Aralo-Caspică, Deşertul Barsuki, Kîzîl Kum şi Betpak Dala, Platoul (Podişul) Ustyurt. Mai mult de o treime din teritoriul Kazahstanului este ocupat de stepă, ce lasă locul spre sud teritoriilor semiaride şi aride. Stepa, împreună cu zonele deşertice şi


P A G I N A 11


semideşertice, însumează practic peste două treimi din suprafaţa statului. Republica Kazahstan are ieşire la Marea


Caspică şi Lacul Aral, ambele fiind bazine acvatice închise, fără legătură cu Oceanul Planetar, ceea ce face din Kazahstan cea mai mare ţară fără ieşire la Oceanul Planetar. Marea Caspică are o valoare economică deosebită pentru Kazahstan, găzduind importante depozite de petrol şi gaze naturale, precum şi specii de peştii (sturioni) cu valoare economică ridicată. Principalele fluvii ce traversează teritoriul kazah îşi au izvoarele în gheţarii din Tian Shan, Altai sau în Munţii Ural: Ili, Irtîş, Işhim, Sâr Daria, Ural. Lacul Balkhaş, situat în partea de sud-est, cu o suprafaţă de 18.200 km2, a devenit, după secarea Aralului, cel mai întins lac al Kazahstanului. Alte lacuri, importante ca suprafaţă, sunt: Tenghiz, Alakol, Sasykol, Zaisan. Majoritatea sunt lacuri sărate, datorită acumulării rapide de săruri şi minerale aduse de râuri şi evaporaţiei intense. Clima Kazahstanului are un pronunţat


caracter continental, cu variaţii foarte mari ale temperaturii de la un anotimp la altul. Temperatura medie în luna ianuarie variază între -19oC şi -4oC, iar în luna iulie între 19oC şi 30oC. Temperaturile extreme, de -40 oC şi 40oC, sunt însă destul de frecvente. Cantitatea medie de precipitaţii scade de la nord (400 mm/an) spre sud (100-150 mm/an în zona Aral). În munţii înalţi însă cantitatea de precipitaţii ajunge la 1500 mm/an. Populaţia Kazahstanului, numără


aproximativ 16 milioane locuitori şi o densitate de doar 5,7 loc./km2, fiind una din ţările cu cele mai mici valori ale densităţii populaţiei de pe Glob. Aproximativ 54% din populaţie locuieşte în mediul urban, cele mai importante oraşe ca număr de locuitori fiind Alma Ata (fosta capitală, 1,2 milioane locuitori), Astana (actuala capitală, 529.000 locuitori), Aktau, Atirau (Fig. 2), Şimkent, Aktobe, Uralsk, Karaganda, Pavlodar. În Kazahstan convieţuiesc mai mult de


100 de grupuri etnice, kazahii reprezentând peste 63% din populaţie, fiind urmaţi de etnicii ruşi (23,3%), uzbeci (2,9%), ucrainieni (2%), tătari, germani, belaruşi, polonezi, etc. Acest amalgam de etnii este şi rodul deportărilor care au avut loc masiv pe întregul teritoriu ex- sovietic. Majoritatea populaţiei este de religie musulmană (65%) şi creştin ortodoxă (33%), alte religii ocupând un procent restrâns (2%) (http://www.stat.kz).


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52