A N U L I I N U M Ă R U L 3


depresiune. Siturile industriale pot fi transformate în


muzee tematice ale tehnicii miniere. Prezenţa elementelor „create‖ de industria extractivă permite punerea în lumină printr-un proces de restaurare urbană a acestora ca elemente definitorii pentru istoria şi cultura zonei, reprezentând o modalitate superioară de valorificare a resurselor locale (Iancu, 2010, p. 310). Este necesară realizarea acţiunii de restaurare urbană datorită extensiunii industriei extractive, Depresiunea Petroşani fiind cel mai mare bazin huilifer al ţării, aspect care îi conferă deopotrivă şi o importanţă naţională. Elementele de arheologie industrială favorizează totodată diversificarea funcţiilor şi destinaţiei de utilizare a unităţilor miniere nefuncţionale (Iancu, 2010, p. 311). Transformarea minelor închise în muzee tematice şi înscrierea acestora în circuitul turistic asigură o conservare a elementelor culturii miniere locale şi se constituie totodată ca o oportunitate de dezvoltare durabilă a spaţiului urban al depresiunii. Abandonarea unităţilor miniere determină în timp degradarea continuă a acestor elemente evocatoare ale trecutului industrial şi ar reprezenta o pierdere atât din punct de vedere material, cât şi cultural, deoarece elementele de patrimoniu tehnic şi industrial sunt considerate componente ale patrimoniului cultural naţional. Acţiunea de restaurare urbană este menită a evita degradarea construcţiilor care au intrat în alcătuirea minelor de cărbune precum şi iniţierea acţiunilor de transformare a acestora în spaţii culturale având ca principal scop expunerea elementelor de patrimoniu tehnic şi industrial (clădiri, maşini şi instalaţii industriale, unelte de muncă, structuri şi infrastructuri de transport, etc.). Deopotrivă, acţiunea de restaurare urbană trebuie să fie îndreptată şi asupra recondiţionării clădirilor care compun vechile colonii sau a ansamblurilor rezidenţiale moderne afectate de trecerea timpului care definesc valenţelor sociale ale patrimoniului industrial. Acţiunile de regenerare urbană vor avea


şi rolul de a schimba aspectul orașelor industriale dominate în prezent de situri miniere abandonate, clădiri vechi aflate în stare de degradare avansată. Sunt numeroase exemple în ţările europene occidentale în care aplicarea acţiunilor de regenerare urbană au contribuit la creşterea atractivităţii oraşelor industriale prin transformarea acestora în centre ale culturii industriale, elementele de arheologie industrială


P A G I N A 37


devenind atracţii turistice culturale. Concluzii


Analiza din perspectiva istorico-evolutivă


şi economică indică faptul că cele mai profunde schimbări în procesul umanizării depresiunii au fost produse în etapa industrială de populare a zonei.


Activitatea minieră a determinat în timp o


uniformizare a configuraţiei oraşelor din depresiune, similarităţile multiple fiind observabile la nivelul organizării zonelor industriale sau al ansamblurilor rezidenţiale (nucleul de bază al formării aşezărilor urbane l-au reprezentat coloniile muncitoreşti). Deşi numeroase mine au fost închise,


aceste elemente devin în perioada actuală ―relicte‖ ce amintesc şi recompun trecutul industrial şi care, de asemenea, printr-un proces amplu de restaurare şi conservare pot deveni nuclee ale dezvoltării viitoare. Industrializarea a avut un impact de lungă


durată asupra dezvoltării spaţiale şi economice a oraşelor din bazinul Jiului superior. Mecanizarea acestei ramuri economice prin utilizarea tehnicilor moderne de exploatare a fost posibilă datorită tehnicilor descoperite în perioada revoluţiei industriale (folosirea motorului pentru transportul cărbunelui) care au reprezentat elementele ce au contribuit la revoluţionarea procesului de producţie industrială. Astfel, se poate afirma că dotările tehnice de la nivelul anilor `30 utilizate în industria minieră din Depresiunea Petroşani erau de un nivel tehnic superior care au marcat apariţia revoluţiei industriale în depresiune într- un interval de timp imediat următor cu momentul apariţiei în cadrul celorlalte ţări europene din care s-a difuzat revoluţia industrială. Totodată, industria a marcat trecerea de la economia agrară la cea industrială, încadrând depresiunea între zonele puternic industrializate şi urbanizate, influenţând în mod direct evoluţia aşezărilor umane. Deşi din punct de vedere arhitectural


vechile colonii contrastrează cu ansamblurile rezidenţiale moderne construite în perioada socialistă, prezenţa celor două tipuri de cartiere muncitoreşti poate fi valorificată turistic deoarece prezenţa lor marchează în peisaj două etape istorice diferite în evoluţia oraşelor, ajutând la decodificarea istoriei acestora. Astfel, construirea cartierelor muncitoreşti şi extinderea acestora au marcat evoluţia oraşelor din


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52