P A G I N A 22


G E O G R A F U L ASPECTE PRIVIND EVOLUŢIA NUMERICĂ ŞI REPARTIŢIA


GEOGRAFICĂ A CREDINCIOŞILOR REFORMAŢI DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1930-2002


Prof. Ioan MĂRCULEŢ, cercet.şt. dr.Cătălina MĂRCULEŢ ioan_marculet@yahoo.com, cmarculet@yahoo.com


Aspects Regarding the Numerical Evolution and Geographical Distribution of Reformed


Faithful in Romania between 1930-2001. The Reformed population (Calvinists) is formed mainly of Magyar ethnics. Its numbers increased up to 1992 only to decrease afterwards. Just like in the inter-war period, the greatest part of the Reformed faithful live in the counties of Transylvania (Mureş, Cluj, Covasna, Sălaj, Harghita), Crişana-Maramureş (Bihor, Satu Mare, Maramureş) and Banat (Timiş). Noteworthy, while their former habitat was mostly the country-side, the last few decades have witnessed Calvinists moving overwhelmingly to town.


Key words: Reformed faithful, numerical evolution, geographical distribution, Romania


fondată de Jean Calvin1) (1509-1564). Ea recunoştea doar două sacramente (taine): botezul şi comuniunea (împărtăşania) şi respingea dogma prezenţei reale a „trupului şi sângelui Domnului‖ în împărtăşanie, invocarea sfinţilor, instituţia episcopatului ş.a. Predicatorii cultului urmau să fie aleşi de credincioşi şi fiecare din bisericile calviniste să fie condusă spiritual de un consiliu ales. Pe teritoriul României religia reformată a


Religia reformată sau calvinistă a fost


pătruns prin Transilvania în anul 1550, fiind repede adoptată de o parte a nobilimii maghiare şi de patriciatul orăşenesc. Însă, aici aceasta intră în concurenţă cu religia luterană. Totuşi, în anul 1558, pastorul Péter Meliuz Juhárez a reuşit să determine clerul din Cluj să adopte religia calvinistă, aceasta devenind în scurt timp religia celei mai mari părţi a populaţiei maghiare din principat. În 1564, la sinodul care a avut loc în Aiud, cele două culte protestante – calvinist (reformat) şi luteran (evanghelic) – din Transilvania s-au despărţit definitiv. Ca urmare, a luat fiinţă Episcopia Reformată a Ardealului, cu sediul iniţial la Aiud, limba utilizată în cadrul instituţiei (la serviciile divine şi în administraţie) fiind cea maghiară. În secolul XVII, cu sprijinul principilor


România3) a purtat mai multe denumiri: „Evangelico Reformata, vulgo Calviniana‖, „Helvet Hitvallasu Evangeliumi Reformatus Egyhaz‖ (Biserica Evanghelică Reformată de Confesiune Helvet ică) , „Reformatus Egyhaz‖ (Biserica Reformată) şi Cultul Reformat Calvin.


1) Născut la 10 iulie 1509 la Nozon, în Picardia,


Jean Calvin (varianta latinizată a numelui său original, Chauvin) a fost considerat de dascălii săi drept „remarcabil de religios‖. În 1532 devine doctor în drept la Orleans şi influenţat de opiniile lui Martin Luther (1483-1546) trece la protestantism. În 1536 publică la Basel prima ediţie a Instituţiilor sale. Refugiat la Geneva – după ce a fost alungat din Franţa unde era considerat factor generator de tulburări religioase –, Calvin a continuat să fie un viguros predicator. Moare la 27 mai 1564 şi este înmormântat în cimitirul des Rois din localitate, pe piatra sa de mormânt fiind scrise doar iniţialele numelui: J.C. 2) La 8 ianuarie 1608, principele Sigismund Rákóczy


calvini din Transilvania2), s-a intensificat prozelitismul reformat în rândul populaţiei de origine română. Principala consecinţă indirectă a acestui demers a fost trecerea unei mari părţi a Bisericii Româneşti din principat la religia greco-catolică. În evoluţia sa istorică, de la înfiinţare


până în prezent, Biserica Reformată din


(1606-1608) acorda tuturor preoţilor români convertiţi la calvinism drepturile de care se bucurau pastorii calvini. La 17 februarie 1614, Gabriel Bethlen (1613-1629) a acordat preoţilor români, din comitatele Solnocul Interior, Bihor, Crasna, trecuţi la calvinism drepturi egale cu pastorii calvini, supunându-i superintendenţei calvine din Ungaria. La 30 septembrie 1641, episcopului bihorean Avram din Burda i s- a impus să asculte de protopopul calvin din Bihor şi de superintendentul maghiar, iar mitropolitului Simion Ştefan (1643-1651) i s-a cerat ca în timpul păstoririi lui tinerii să înveţe Catehismul calvinesc, din 1640-1642. La 11 aprilie 1663, Ana Bornemiszza, soţia principelui Mihail Apafi I (1661 -1690), a supus parohiile româneşti din Ţara Făgăraşului jurisdicţiei Consistoriului calvin din Făgăraş. După fiecare sinod, mitropolitul de la Alba Iulia era obligat să raporteze superintendentului calvin cele discutate şi să supună acestuia spre aprobare deciziile luate. 3) Simbolurile credinţei Bisericii Reformate din


România sunt: a) Credo-ul Apostolic întru Dumnezeu în Sfânta Treime, b) Confessio Helvetica Posterior (1566) şi c) Catehismul heidelbergian (1563). Ultimele două au fost adoptate în 1567, la Sinodul Sătmarului, Sălajului şi Maramureşului.


ţinuturilor Bihorului,


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52