P A G I N A 14 The relationship between demography, economy and geography as a factor in shaping the
G E O G R A F U L
tourist market. One of the major themes which have more and more importance at a European level, but also at a national level, is the demographic evolution and its effects in the different fields of the social and economic life. The demographic trends which affect Romania, emphasized in the demographic prognoses, require a more complex approach, from the perspective of the development projects which the local authorities are initiat- ing, within the operational programs, based especially on the objectives of the Regional Operational Program – REGIO. In order to clarify the connection between demography and development, between demography and tourism, we must underline the analysis of the demographic situation and the demographic prognoses on a medium and long term, which serve to the correct foundation of the plans and development strategies, regard- less of the field of life and social activity, so exposed to the current metamorphoses. Key words: demography, tourism, tourist market, development, strategy
Fig. 4. Foste faleze şi chiuveta Lacului Aral, transformate în deşert (Foto: Anca Munteanu)
Fig. 5. Vapoare trasformate în fier vechi, în zona fostei peninsule Karatup. La linia
orizontului sunt apele care au mai rămas din Aralul Mare (Foto: Anca Munteanu)
Fig. 6. Unul din vapoarele rămase eşuate în mijlocul noului deşert Aralkums. În plan
îndepărtat se vede fostul ţărm al Lacului Aral (Foto: Anca Munteanu)
speciilor de peşti. Migrarea populaţiei a fost reacţia naturală la înăsprirea condiţiilor de viaţă, lipsa resurselor şi a locurilor de muncă. Numărul persoanelor relocate este estimat la 100.000. Emigrări masive din regiunile afectate s-au produs în anii ‟80, când problemele ecologice s-au agravat. Cei care au rămas se confruntă cu mari probleme de sănătate (Seiko, 2001).
În cadrul expediţiei, am surprins multe din
aceste aspecte, parcurgând mai multe trasee în jurul Aralului Nordic, în partea nord-estică, până la localitatea Tastubek, apoi în est, sud şi vest. Am traversat barajele nou realizate peste fluviul Sâr Daria şi cel între Aralul Nordic şi Aralul Sudic, precum şi fosta insulă Kokaral, care desparte acum cele două lacuri (Fig. 1). Un sentiment straniu ne-a cuprins, când GPS-ul arăta ca navigăm pe culoarea albastră a lacului, din care mai găseam doar scoicile de pe nisipul sterp.
Fig. 7. Un cimitir musulman al locuitorilor din
satului Aqbasti situat pe perimetrul fostei insule Kokalar, îngropat de dunele mobile actuale (Foto: Anca Munteanu)
Drumul de întoarcere a trecut prin unele
localităţile aflate în plin deşert sau stepă: Qulandi, Tesqora, Bozoy, Sorqudiq, Shalqar, precum şi colinele Mukhadzhar. Pe lângă orăşelul Embi trece fluviul cu ape secătuite de deşert, Jem, cel care este prezentat în unele lucrări ruseşti, drept limita dintre Europa şi Asia, deoarece se află chiar în sudul Munţilor Ural, mult mai spre est decât fluviul Ural. De la Quandaghash, am urmat acelaşi traseu ca la dus, mai puţin la trecerea dinte Rusia şi Ucraina, pe la vama Krasnodon, prin Donetsk, capitala neoficială a Bazinului Donets (Donbas). De aici ne-am îndreptat spre Cernăuţi şi înapoi, acasă, în România (Fig. 1). Expediţia a reprezentat o experienţă geografică, o călătorie în timp şi spaţiu, un inedit prilej de a vedea o altă lume, mai deosebită, din spaţiul ex -sovietic, locuri mai puţin cunoscute la noi, urmele lacului care dispare, de a străbate sălbăticia stepelor şi deşerturilor din ―Ţara
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52