P A G I N A 16


G E O G R A F U L Dezvoltare regională şi locală


LOCUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI IRANIAN ÎN ZONA GOLFULUI PERSIC


Drd. Seyed A. AKBAR saav_377@yahoo.com


The Place and Importance of the Iranian Tourism in the Persian Gulf Zone. With twelve


heritage sites by UNESCO and more than fifty sites proposed for inclusion in this list and a site to register for eighth wonder of the world, Iran has an important historical and natural heritage. There are two important insular areas (Kish and Qeshm) with both touristic and commercial importance for Iran. Many world experts put Iran among the top 5 countries with an interest in ecotourism. In addition to its many cultural resources, Iran has another advantage that can foster the development of its tourism sector: the presence of many sites and religious shrines which attract hundreds of thousands of Shiite pilgrims from Iran and others Arabian countries. In reality, the problems impeding tourism development are essentially of a material, such as the lack of advertising and promotion of various tourist sites in Iran, poor image conveyed by the mass media, poor infrastructure, inadequacy of facilities.


Key words: ecotourism, civilization, local culture, free zone, Kish, Qeshm, Iran. Introducere Iranul este o ţară de dimensiuni


apreciabile din sud-vestul Asiei având o suprafaţă de 1.648.195 km². Se învecinează cu Irak (pe o distanţă de 1.609 km) în partea de vest, cu Turcia (486 km) în partea de nord-vest, cu Republicile Armenia, Azerbaijan, Turkmenistan şi cu Marea Caspică (pe o distanţă de 2.670 km) în partea de nord, în est cu Afghanistan (945 km), în partea de sud - est Pakistan (978 km) şi în partea de sud cu Golful Persic (1259 km) şi cu Golful Oman (748 km). Lungimea graniţelor terestre ale ţării sunt de 5.170 km, iar lungimea totală a graniţelor fluviale sunt de 2.510 km. Iranul este situat în centrul Orientului Îndepărtat, reprezentând graţie poziţiei sale avantajoase, un pod care leagă Marea Caspică de Golful Persic. Totodată, reprezintă şi o intersecţie între Est şi Vest. Astfel, din punct de vedere istoric, Iranul s -a aflat la contactul dintre manifestările culturale, intelectuale şi politice atât din Est cât şi din Vest, dar a reuşit să îşi păsteze identitatea unică. Coasta sudică a Iranului se numără printre cele mai importante zone turistice ale ţării. În ultimii ani, două faimoase insule din Golful Persic, Kish şi Gheshm, au atras cele mai multe mari investiţii din turism.


Politica de dezvoltare a turismului iranian În Iran, politicile implementate înainte şi


după Revoluţia Islamică au fost axate spre


valorificarea unui imens potenţial turistic pe care îl deţine. De asemenea, începând din 1988, odată cu sfârşitul războiului impus de Irak, dezvoltarea turismului a reprezentat unul dintre obiectivele principale ale planurilor strategice de importanţă naţională din ultimii ani. Având douăsprezece situri înscrise în


Patrimoniul Mondial UNESCO şi mai mult de 50 de situri propuse pentru includerea lor pe lista patrimoniului mondial, precum şi un sit pentru înregistrarea drept cea de a opta minune a lumii, Iranul are un patrimoniu turistic foarte bogat, cultural şi natural. Se mai poate menţiona, că activitatea comercială şi turismul internaţional contribuie cu 1% la formarea PIB- ului, în timp ce Iranul ocupă locul 57 în cadrul destinaţiilor turistice, care suferă fluctuaţii improprii neaşteptate şi tulburătoare pentru a linişti potenţialii sponsori. În timp ce 5,1% din PIB include veniturile obţinute direct din turism, aceasta reflectă gradul redus de competitivitate al Iranului în domeniul turismului. În realitate, problemele iminente în


dezvoltarea turismului sunt esenţiale, cum ar fi lipsa publicităţii şi promovării diferitelor situri turistice din Iran, imaginea mai puţin consolidată de către mass-media, infrastructura limitată şi inadecvarea facilităţilor. Totodată, în acest domeniu s-au realizat intervenţii majore, mai ales în ultimii 5 ani, timp în care privatizarea şi transferul de putere al marilor companii de stat, firmele private, dinamica şi inovaţia climatului de competiţie, au ajutat la creşterea privatizării în acest sector.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52