P A G I N A 8
al evoluţiei diverselor tipuri de structură, al mobilităţii teritoriale, al relaţiilor dintre populaţie şi dezvoltarea economică, al resurselor de forţă de muncă etc. - menţionăm contribuţiile aduse de I. Şandru, N.N. Lupu, V. Sficlea, Veronica Giosu, D. Chiriac, Al. Ungureanu, V. Nimigeanu, C. Swizewski, M. Apăvăloaiei, N. Lupu-Bratiloveanu ş.a. O sinteză cuprinzătoare asupra populaţiei României este datorată Veronicăi Giosu. Pe linia realizărilor anterioare ale lui
Gheorghe Năstase au continuat cercetările de istorie a cartografiei şi de geografie istorică, specialiştii (I. Şandru, V. Băican, V. Sficlea, Al. Ungureanu, M. Vârlan) folosind datele arheologice şi documentele vechii cartografii româneşti pentru reconstituirea distribuţiei aşezărilor, a dinamicii acestora şi a populaţiei, a drumurilor şi a pădurii, din diferite perioade, cu atenţie specială acordată secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea. A fost evidenţiată importanţa unor izvoare inedite, din arhivele şi bibliotecile parisiene (Al. Ungureanu). Fără a deţine poziţii prioritare, nici
majoritatea celorlalte subramuri ale geografiei umane nu au fost neglijate. Geografia industriei a abordat problemele dezvoltării de ansamblu a industriei româneşti, acelea ale modificării în timp a repartiţiei acesteia, aceea a raporturilor dintre industrializare şi dezvoltarea diferenţiată a oraşelor etc. Preocupările din domeniu geografiei agriculturii s-au axat pe studiul modificărilor structurilor agrare, pe acela al valorificării apei în agricultură, pe problemele vieţii pastorale ş.a.m.d. Un domeniu care s-a dezvoltat mult faţă de situaţia antebelică a fost cel al geografiei turismului, cu o problematică care ţinea seama de marile posibilităţi de dezvoltare ale acestuia, pe atunci încă incomplet valorificate.
Etapa revenirii la tradiţie În anii de după 1989, în condiţiile unui
regim politic democratic, a devenit posibilă orientarea spre cercetarea teoretică şi epistemologia geografică, mai ales a tinerei generaţii. Această orientare este vădită în lucrările lui O. Groza (―Reţele, teritorii şi interacţiun spaţiale‖, ―Scările spaţiale ale teritorialităţii româneşti‖ ş.a.), I. Muntele (―Modele teoretice ale zonelor de influenţă urbană‖, ―Teama de memoria spaţiului‖ ş.a.), C. Iaţu (―Timpul în geografia umană‖), G. Ţurcănaşu, A. Ungureanu, V, Palamariu ş.a.
G E O G R A F U L A devenit curentă şi o abordare obiectivă
a problematicii uman-geografice, apărând lucrări care tratează subiecte considerate tabu sub regimul totalitar anterior. Printre aceste subiecte, se distinge lucrarea de analiză istorico-geografică a întregii Moldove din sec. XVIII, concepută de V. Băican cu multe referiri la o problematică mai largă. S-au realizat, de asemenea, lucrări asupra modificării structurii naţionale a populaţiei României şi a actualei Republici Moldova (I. Muntele, A. Ungureanu), ca şi asupra ansamblului românilor din afara graniţelor (A. Ungureanu). De altfel, atmosfera internaţională mai
liberală a permis întărirea legăturilor cu geografii din afara graniţelor, în primul rând din Republica Moldova şi din Bucovina de Nord - o serie de tineri geografi din Republica Moldova au înfăptuit lucrări de doctorat şi de licenţă sub conducerea profesorilor ieşeni, s-au organizat sesiuni comune de comunicări, s-au ţinut şi se ţin cursuri şi conferinţe, la Chişinău şi Iaşi, de către geografii din România şi republica Moldova, s-a făcut schimb de referenţi la susţinerea unor lucrări de doctorat ş.a.m.d. A crescut ponderea lucrărilor elaborate
pe o tematică internaţională, aşa cum sunt teza de doctorat a lui O. Goza, referitoare la geografiei industriei mondiale şi lucrările sale asupra fenomenelor de regionalizare din economia mondială, asupra transporturilor din Europa de Est şi privind exploatarea submarină a petrolului. Extrem de detaliate şi bine informate sunt lucrările lui I. Muntele asupra populaţiei Europei (cu accentul pus pe dinamica şi structura populaţiei statelor, pe migraţia internaţională a populaţiei etc.). C. Iaţu a participat la publicarea mai multor volume referitoare la modelul european de dezvoltare şi la Uniunea Europeană. Se poate menţiona şi participarea lui A. Ungureanu la Congresul Mondial al Populaţiei de la Tours (2005), cu un studiu referitor la dinamica populaţiei oraşelor din Europa central-Estică. A crescut mult numărul colaborărilor la enciclopedii, atlase, reviste şi culegeri internaţionale, cum este colaborarea lui O. Groza la ―Images économiques du monde‖, ―Le petit Robert des noms propres‖ ş.a., aceea a lui I. Muntele la ―Espace géographique‖, ―Südosteuropastudien‖ ş.a., ca şi a lui Al. Ungureanu, C. Iaţu, G. Ţurcănaşu ş.a. S-au realizat şi numeroase colaborări internaţionale, în special cu geografi de la universităţile de la Paris (realizarea atlasului uman-geografic al României) şi Lausanne (studiu asupra reţelelor teritoriale din
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52