A N U L I I N U M Ă R U L 3
P A G I N A 25
Fig. 4. Populaţia reformată din judeţele României în anul 2002.
A. Ponderea: 1, sub 1%; 2, 1-10%; 3, 10-20%; 4, 20-30%; 5, peste 30%. B. Numărul: 1, sub 1.000 persoane; 2, 1.000-50.000; 3, 50.000-100.000; 4, 100.000-150.000; 5, peste 150.000.
judeţele cu o semnificativă populaţie maghiară (Mureş, Bihor, Cluj, Covasna, Satu Mare, Sălaj, Harghita etc.). Din punct de vedere administrativ intern,
în anul 1992, ca şi în prezent4), credincioşii reformaţi de pe teritoriul României, grupaţi pe parohii şi protopopiate, erau arondaţi celor două eparhii: Episcopiei Ardealului, cu sediul la Cluj- Napoca, şi Episcopiei Piatra Craiului, pentru regiunea Crişana, cu scaunul la Oradea. La recensământul din anul 2002, numărul
adepţilor Bisericii Reformate din România era de 701.077 persoane, valoare uşor mai coborâtă chiar faţă de cea din anul 1930 (710.706 persoane). Această reducere produsă în intervalul 1992-2002 a fost cauzată atât de
4) Conform statutului adoptat la 5 decembrie 2007,
în Biserica Reformată din România, parohiile, protopopiatele şi eparhiile sunt persoane juridice cu drept de autoguvernare. Înfiinţarea parohiilor se face prin voinţa exprimată a credincioşilor care trăiesc pe un anumit teritoriu administrativ bine delimitat, cu aprobarea forurilor bisericeşti superioare, iar desfiinţarea se face tot prin hotărârea membrilor Adunării Generale Parohiale. Înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea delimitării teritoriale a protopopiatelor se face prin hotărârea Adunării Generale Eparhiale, iar cea a eparhiilor se face prin hotărârea Sinodului Bisericii Reformate din România.
bilanţul natural negativ al populaţiei României cât şi de intensa emigrare a populaţiei din centrul şi vestul ţării, inclusiv cea maghiară, spre Ungaria şi Europa Occidentală. În anul 2002, distribuţia reformaţilor în
judeţe era următoarea: 157.046 credincioşi (27,03% din populaţia judeţului) în Mureş, 108.769 (18,12%) în Bihor, 86.811 (12,35%) în Cluj, 74.312 (33,40%) în Covasna, 68.619 (18,68%) în Satu Mare, 48.452 (19,53%) în Sălaj, 41.269 (12,65%) în Harghita, 20.808 (4,07%) în Maramureş, 14.805 (3,86%) în Alba, 14.489 (2,45%) în Braşov, 14.398 (4,61%) în Bistriţa-Năsăud, 12.962 (1,91%) în Timiş, 12.359 (2,67%) în Arad şi 11.466 (2,36%) în Hunedoara (fig. 4). În celelalte judeţe numărul lor era sub 10.000 credincioşi. De semnalat faptul că, exceptând Municipiul Bucureşti (cu 1.880 persoane), în actualele judeţe care au aparţinut teritoriului Vechiului Regat numărul reformaţilor a fost foarte redus (sub 1.000 credincioşi: 310 credincioşi în Argeş, 287 în Constanţa, 219 în Prahova, 162 în Bacău, 157 în Dolj, 111 în Mehedinţi, 101 în Iaşi, 40 în Tulcea, 35 în Vaslui etc.).
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52