This page contains a Flash digital edition of a book.
A N U L I I N U M Ă R U L 3 În perioada interbelică, Biserica


Reformată din ţara noastră era organizată în două episcopii: Episcopia Ardealului, cu sediul în Cluj şi Episcopia de Piatra Craiului, cu sediul în Oradea. Prima eparhie a fost înfiinţată în secolul XVI, când protestantismul a devenit religia dominantă a maghiarilor din Ardeal, iar a doua, în anul 1920, pentru credincioşii din vestul României. La 12 ani după crearea României Mari, în


anul 1930, locuitorii de religie reformată numărau 710.706 persoane (3,9% din totalul populaţiei ţării, respectiv locul patru între celelalte confesiuni din România) şi era concentrată predominant în provinciile istorice


P A G I N A 23


Transilvania (497.861 de persoane care reprezentau 15,5% din locuitorii provinciei), Crişana-Maramureş (177.522 persoane; 12,8%), Banat (20.937 persoane; 2,2%) şi Muntenia (10.257 persoane; 0,3%). În celelalte provincii istorice, numărul acestora nu depăşea 1.500 de credincioşi: 1.402 în Moldova, 843 în Dobrogea, 727 în Basarabia, 623 în Oltenia şi 534 în Bucovina. Dintre judeţele României în care ponderea reformaţilor era mai ridicată se evidenţiau: Trei-Scaune (40,6%), Odorhei (37,4%), Mureş (30,3%), Sălaj (24,5%), Cluj (21,7%), Bihor (21,0%), Târnava Mică (16,6%), Satu Mare (15,0%), Turda (14,4%) şi Someş (12,8%) (Fig. 1).


Fig. 1. Ponderea populaţiei reformată în judeţele României în anul 1930: 1, sub 1%; 2, 1-5%; 3, 5-10%; 4, 10-15%; 5, 15-20%; 6, 20-25%; 7, 25-30%; 8, 30-35%; 9, 35-40%; 10, peste 40%.


Structura pe medii de viaţă a reformaţilor


din România evidenţiază faptul că 74,7% (530.728 persoane) locuiau în mediul rural şi 25,3% (179.978 persoane) în cel urban. Proporţia mai mare a populaţiei urbane comparativ cu valoarea medie a României


(20,2%) se explică prin faptul că un număr foarte mare de maghiari calvinişti locuiau în oraşele din centrul şi vestul ţării. În cadrul provinciilor cu tradiţie reformată situaţia era următoarea: în Transilvania 79,4% locuiau în mediul rural şi 20,6% în cel urban, în Crişana-


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52