This page contains a Flash digital edition of a book.
A N U L I I N U M Ă R U L 3


căutat să se acţioneze în continuare pe linia logicii geografice, să se evidenţieze anumite aspecte necorespunzătoare şi să se sugereze o serie de măsuri constructive de dezvoltare economică. Sugestive sunt, din acest punct de vedere, articolul din 1964 al lui I. Şandru ―Geografia economică - obiect, metodică şi istoric‖ şi cel al lui I. Hârjoabă, din 1984, referitor la ―neogeografie‖, ambele lăsând să se întrevadă rămânerea în urmă a geografiei est- europene faţă de geografia occidentală. Păstrarea unităţii geografiei a putut fi


realizată, mai ales prin efectuarea unor studii geografice regionale, de complex, motivate prin documentarea ―planurilor de sistematizare şi dezvoltare‖. Astfel, pe această linie s-au înscris lucrările de geografie regională integrată, multe susţinute ca teze de doctorat, cum sunt cele dedicate Depresiunii Huşi şi fostelor regiuni Iaşi şi Galaţi (I. Gugiuman), fostei regiuni Bacău (I. Şandru), raionului economic nord-estic al României şi fostei regiuni Suceava (M. Apăvăloaiei), Obcinelor Bucovinei (N. Barbu), Podişului Bârladului (P. Poghirc), văii Bistriţei (I. Donisă şi P. Poghirc), Depresiunii Giurgeu (C. Swzewski), Podgoriei Cotnari, bazinului Trotuşului, Depresiunii Dărmăneşti, Depresiunii Caşinului, Munţilor Hăşmaşului, Depresiunii Borsec, fostelor raioane Paşcani, Bârlad şi Huşi etc.


Pe baza acumulării de informaţie s-a


putut trece la realizarea unor studii regionale complexe, la nivel mai larg, aşa cum a fost lucrarea ―Podişul Moldovei—natură, om, economie‖ (realizată de V. Băcăuanu, N. Barbu, Maria Pantazică, Al. Ungureanu şi D. Chiriac). Sustanţială a fost şi contribuţia uman- geografică ieşeană la volumele ―Monografiei geografice a României‖ şi ale noii ―Geografii a României‖. Geografii ieşeni s-au angrenat în realizarea şi publicarea seriei de volume ―Judeţele Patriei‖, concepând sau participând la publicarea volumelor consacrate judeţelor Iaşi, Neamţ, Vaslui, Bacău şi Galaţi. Cercetarea uman-geografică ieşeană a


ieşit din cadrul său provincial, orientându-se într-o măsură crescândă spre elaborarea unor monografii şi cursuri care analizează ansamblul spaţiului românesc, ca ―România - geografie economică‖ de I. Şandru, publicată şi în străinătate sau ―Geografia economică a României‖ de V. Nimigeanu. Începând cu anul 1948, la iniţiativa


profesorului I. Şandru, s-au realizat studii geografice asupra unei serii întregi de oraşe ca Iaşi, Tulcea, Focşani, Galaţi, Brăila, Suceava,


P A G I N A 7


Paşcani, Huşi, Vaslui, Oneşti, Buhuşi, Adjud, Piatra Neamţ, Fălticeni, Comăneşti, Câmpulung Moldovenesc, Techirghiol etc. Din problematica externă, I. Hârjoabă a realizat un studiu original despre oraşul zairez Lubumbashi. La unele din aceste studii au fost cooptaţi şi specialişti din domeniul urbanismului şi al amenajării urbane, ceea ce a permis elaborarea, în final, a unor orientări de prognoză, concretizate în schiţe de dezvoltare de perspectivă, din care unele (referitoare la Iaşi, Galaţi, Paşcani, Huşi, Bacău etc.) au fost şi publicate. Reluarea, după un anumit timp, a unora dintre aceste studii, a permis elaborarea ―Monografiei geografice a oraşului Iaşi‖, publicată sub coordonarea lui N. Barbu şi Al. Ungureanu. S-a trecut, cu timpul, la cercetarea


reţelelor urbane, elaborându-se lucrări asupra clasificării funcţionale a oraşelor din România, asupra evoluţiei generaţiilor de oraşe, a oraşelor mici, a structurii populaţiei oraşelor după originea geografică, a evoluţiei capacităţii de polarizare spaţială, a dinamicii structurii funcţionale interne şi a distribuţiei interne a populaţiei, a evoluţiei teritoriale a oraşelor, a oraşelor nou declarate etc. (I. Şandru, P. Poghirc, Al. Ungureanu, V. Nimigeanu, C. Swizewski, M. Apăvăloaiei) mergându-se până la studii asupra unor reţele urbane regionale, cu accentul pus pe polarizare şi pe ierarhie urbană (Al. Ungureanu). De o atenţie cu mult mai mare faţă de


perioada interbelică s-au bucurat problemele geografice ale aşezărilor rurale, în condiţiile creşterii diversităţii tipologice a acestora şi a nivelului foarte diferenţiat de dotare şi de potenţial. Cercetătorii s-au axat pe analiza posibilităţilor de dezvoltare a satelor (mai ales sub aspectul urbanizării), prin urmărirea relaţiilor dintre aşezările rurale şi condiţiile geografice caracteristice, pe problemele specifice ale satelor mici, pe modificarea reţelei de aşezări rurale prin amenajarea unor lacuri antropice etc. Contribuţii substanţiale la aceste probleme au adus I. Şandru, D. Chiriac, P. Poghirc, V. Nimigeanu, N.N. Lupu, N. Lupu- Bratiloveanu, M. Apăvăloaiei, C. Swizewski şi Iulia Văcăraşu. S-a ajuns şi în această direcţie la elaborarea unui studiu regional complex, referitor la ansamblul statelor din Moldova, studiu datorat geografului D. Chiriac, ca şi la realizarea unor studii regionale de amenajare rurală.


Geografii ieşeni au abordat toate


aspectele geografiei populaţiei - cel al dinamicii, al repartiţiei teritoriale şi al modificării acesteia,


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52