P A G I N A 24 Maramureş 67,7% trăiau în sate şi 32,3%


în oraşe, în Banat 64,6% locuiau în mediul rural şi 35,4% în cel urban. În celelalte provincii istorice, cu excepţia Bucovinei unde reformaţii din sate reprezentau 78,1%, ponderea calviniştilor din mediul urban o depăşea substanţial pe cea din mediul rural: 84,5% în Basarabia, 92,8% în Dobrogea, 74,8% în Moldova, 88,5% în Muntenia şi 74,4% în Oltenia. Această situaţie din provinciile Vechiului Regat se explică şi prin alegerea oraşelor de aici ca loc de domiciliu de către populaţia venită din provinciile româneşti aflate în cadrul Imperiului Austriac. Politica de îngrădire a cultelor declanşată


de regimul comunist ajuns la cârma României în anul 1948, s-a concretizat prin desfiinţarea Episcopiei de Piatra Craiului. Au protestat atât episcopul de Piatra Craiului, István Sulyók, cât şi cel al Ardealului, Károly Nagy. Aceştia considerau politica regimului instaurat la cârma ţării ca fiind discriminatorie şi fascistă. În perioada comunistă, cu toate protestele, Biserica Reformată din România şi-a pierdut cea mai mare parte a patrimoniului. Următorul recensământ care a vizat şi


situaţia confesională a populaţiei a avut loc în anul 1992. La acea dată reformaţii numărau 802.454 persoane (Fig. 2) şi reprezentau 3,51% din populaţia a României. Prin această pondere


Fig. 2 Evoluţia numerică a reformaţilor din România (1930-2002) Reformaţl


640000 660000 680000 700000 720000 740000 760000 780000 800000 820000


1930 1992 2002


Fig.3. Repartiţia populaţiei reformate pe medii de viaţă (1930-2002)


an


Fig. 2. Evoluţia numerică a reformaţilor din România (1930-2002)


populaţia reformată se plasa pe locul trei în structura pe religii a României, după cea ortodoxă (cu aproximativ 87%) şi romano- catolică (5%). Şi în anul 1992, ca şi în 1930, concentrări mai mari ale credincioşilor reformaţi se înregistrau în Transilvania (66,86% din întreaga populaţie calvinistă a ţării), Crişana-


media acestei confesiuni din România: 89,52% în Muntenia, 88,93% în Dobrogea, 87,08% Moldova, 71,49% în Banat, 65,71% în Oltenia şi 55,44% în Crişana-Maramureş. Ponderea foarte ridicată a populaţiei urbane calviniste din provinciile istorice ale Vechiului Regat se explică prin alegerea ca loc de domiciliu a oraşelor de către cei care, din motive economice sau obligaţi de repartiţiile guvernamentale, au părăsit regiunile tradiţionale. Aici au dus la o uşoară modificare a structurii confesionale şi au îmbunătăţit arhitectura prin cele câteva locaşuri de cult reformate ridicate de aceştia. Analizând structura etnică a populaţiei


reformate din anul 1992 se constată că ea era constituită în proporţie de 95,37% din credincioşi de naţionalitate maghiară, 2,19% rromă, 2,01% română, 0,34% germană etc. Această situaţie indică ponderea mare a lor în


G E O G R A F U L


Maramureş (30,06%) şi Banat (2,34%). Între judeţele acestor provincii istorice, prin număr şi pondere ridicate se detaşau: Mureş, cu 174.616 de credincioşi reformaţi (28,62% din locuitorii judeţului), Bihor, cu 124.580 (19,50%) credincioşi, Cluj, cu 103.837 (14,10%), Covasna, cu 79.802 (34,21%, Satu Mare, cu 76.614 (19,11%), Sălaj, cu 54.175 (20,30%) , Harghita, cu 44.558 (12,79%) şi Maramureş, cu 24.654 (4,56%). Faţă de anul 1930, la recensământul din


1992, 54,69% din populaţia calvinistă locuia în mediul urban (procente asemănătoare cu ponderea populaţiei urbane a României) (Fig. 3). Cu excepţia Transilvaniei (53,42%), în toate celelalte provincii istorice ponderea populaţiei reformate din mediul urban se ridica peste


Fig. 3 Repartiţia populaţiei reformate pe tipuri de habitat (1930-2002)


0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%


1930 Rural 1992 2002 Urban


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52