A N U L I I N U M Ă R U L 3


extinde mai mult spre nord, iar sedimentele acumulate se depun în râurile Tigru, Eufrat, Karun şi Karkheh, umplând partea nordică a golfului şi creând o deltă. Studiile geologice actuale indică faptul că linia ţărmului nu s-a deplasat şi că sedimentele, care formează delta, reprezintă o scufundare a scoarţei terestre astfel că placa Arabică împinge pe sub blocul Iranian. Cele mai importante porturi iraniene


situate la Golful Persic sunt: Khorramshahr, Bandar-e Imam Khomeini (former Shahpur), Mahshahr, Deilam, Genaveh, Rig, Bushehr, Bandar-e Lengeh, and Bandar-e Abbas. Iranul deţine, de asemenea, cel mai mare


număr de insule din Golful Persic, cele mai importante fiind: Minoo, Kharg (în care a fost amplasat terminalul petrolier iranian de 6 km lungime, 3 km lăţime, este locul cu cea mai mare adâncime a porturilor petroliere, fiind legat cu suprafaţa terestră prin 40 km de conducte), Sheikh Sa'ad, Sheikh Sho'ayb, Hendurabi, Kish, Farur, Siri, Abu Mussa şi Lesser Tumbs, Qeshm, Hengam, Larak, Farsi, Hormoz şi Lavan.


Aceste zone sunt importante habitate


naturale care găzduiesc numeroase specii de animale şi valoroase plante acvatice. Acestea joacă un rol cheie în ciclul de viaţă acvatic şi reprezintă totodată şi o rezervă imensă pentru pescuit. Arealele coraligene sunt unele dintre cele mai sensibile habitate ale Insulei Kish, care are, de asemenea, un rol central în lanţul trofic acvatic. Relictele coraligene arată asemenea unor oraşe înghiţite de mare. Acestea se află în apropierea litoralului şi s-au format datorită adâncimii mici a apei. Au fost identificate 29 de tipuri de corali. Aceştia au o utilizare diversificată, în medicină şi în ecoturism (pentru scufundări). Aceste insule sunt deosebit de importante deoarece sunt utilizate de păsările migratoare în pasajul lor dinspre emisfera nordică spre emisfera sudică. Aproape 22 de milioane de păsări din numeroase specii urmăresc acest drum în fiecare iarnă provenind din trei regiuni, acordând o importanţă ecologică deosebită zonei insulare. Delfinii sunt frecvent întâlniţi în aceste zone, ca şi balenele. Aproape 34 de specii de peşti, crabi, broaşte ţestoase, creveţi, stele de mare, rechini, cai de mare au fost identificate în aceste zone, ceea ce adaugă un plus de atracţie pentru turişti şi totodată un plus de valoare ştiinţifică, atrăgând deopotrivă şi pe cercetători.


P A G I N A 19


Insulele Gheshm şi Kish, două zone turistice şi de liber schimb iraniene


Insula Qeshm este localizată la câţiva


kilometri de coasta sudică a Iranului, opunându- se porturilor Bandar Abbas şi Bandar Khamir. Insula, care găzduieşte 300 km² de zonă liberă, are o lungime de 135 km, se întinde strategic în Strâmtoarea Hormuz, la aproximativ 60 km distanţă de Portul Omani şi la aprox. 180 km de Emiratele Arabe Unite, portul Rashia. Insula Qeshm, în cel mai larg punct al său, localizat în apropierea centrului insulei, se întinde pe 40 km. În mod similar, cel mai îngust punct al insulei, măsoară 9,4 km. Insula are o suprafaţă de 1.491 km² şi este de 2,5 ori mai mare decât Bahrain şi are de 3 ori dimensiunea statului Singapore. Oraşul Qeshm, localizat în punctul cel mai estic al insulei, se află la 22 km de Bandar Abbas, în timp ce punctul cel mai apropiat de insulă este la numai 2 km de continent. Din perspectiva geopolitică, Insula Qeshm este localizată în Strâmtoarea Hormuz, reprezentând o rută navală de tranzit în care peste 15.000 de nave o traservează în fiecare an, iar 40% este reprezentat de tranzitul internaţional de petrol. Mai mult decât atât, Insula Qeshm este localizată central în coridorul de comerţ Nord-Sud, cu o distanţă de 2.800 km, reprezentând una dintre rutele majore de transport de bunuri pe axa Est-Vest, asigurând accesul către ţările fără ieşire la mare din Asia Centrală. S-a estimat, că până în 2020, aproape 3 trilioane dolari SUA vor face obiectul tranzacţiilor generate de comerţul pe această rută, care leagă Asia de Europa. Mai mult decât atât, bunurile transportate pe acest tronson, care ulterior sunt expediate prin intermediul transportului aerian, conferă Insulei Qeshm titlul de locaţie ideală pentru un ―depozit aerian de marfă”.


Insula cuprinde în interiorul său 59 de


oraşe care însumează o populaţie totală de 100.000 de persoane. Populaţia locală se ocupă cu pescuitul, comerţ, construcţii şi servicii. De asemenea, adiţional, sunt aproximativ 30.000 de persoane care lucrează în administraţie şi industrie. În anul Iranian 1369, corespondent anului 1991 în Calendarul Gregorian, insula a fost transformată într-o ―zonă liberă comercială şi industrială‖ cu scopul de a crea cea mai largă Zonă Liberă care să unească Europa de Extremul Orient. În Legea creerii zonelor libere, alin. 19


sunt identificate 3 astfel de locaţii, respectiv: insula Kish, insula Qeshm şi Chabahar.


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52