A N U L I I N U M Ă R U L 3


P A G I N A 33


MODELAREA SPAŢIO-CONFIGURATIVĂ SUB INFLUENŢA ACTIVITĂŢII MINIERE A AŞEZĂRILOR URBANE DIN DEPRESIUNEA PETROŞANI


Dr. Florentina Cristina MERCIU krysten1009@yahoo.com


The Shaping of Spatial Configuration under the Influence of Mining Activity in the Urban


Settlements of Petroşani Depression. Current spatial configuration of the cities of Petroşani Depression is the result of a evolution that was under the sign of a joint action of several factors, among them mining economy having a significant role. From historical point of view the development of mining activity has generated an important phase of umanization of the depression, marked by the appearance of industrial- urban landscape, Petroşani Depression becoming the most urbanized area in Romanian Carpathians. Industrial activity influenced the apearance and development of two well contoured functional areas (residential and industrial) and also marked the presence of some elements related to mining culture that have simbolic value in the actual context of desindustrialization. The preservation of industrial sites, as an action included in a comprehensive process of the urban regeneration, could contribute significantly in improving the image of the cities and, also, constituting the basic nucleus of the future development.


Key words: mining, urbanization, industrial zone, residential zone, colonies, urban regeneration Introducere Evoluţia umanizării Depresiunii Petroşani


poate fi divizată în două etape determinate de diferite activitǎţi economice (Conea I., Tufescu V., 1968). Prima etapă de populare, cea rurală, a marcat apariţia primelor aşezări umane din depresiune reprezentate de sate de mici dimensiuni a căror prezenţă s-a datorat activităţii agropastorale. A doua etapă, cea industrială, a impus cele mai profunde schimbări în procesul umanizării depresiunii, respectiv o urbanizare accelerată şi o creştere progresivă a populaţiei, schimbări care s-au datorat valorificării resurselor de cărbune şi a transformărilor socio-economice pe care aceasta le-a presupus. Deşi activitatea minieră debutează în anul 1840, cele mai mari transformări în morfologia oraşelor au avut loc odată cu intensificarea procesului de producţie, evidenţiat de creşterea perimetrelor miniere şi de evoluţia tehnicilor de exploatare a cărbunelui, care au impus şi dezvoltarea infrastructurii generale necesară pentru a susţine industria extractivă (ex. crearea reţelei de transport). În perioada regimului comunist procesul


de industrizare a fost etapizat. A vizat iniţial crerea bazei industriale la nivel macroteritorial, pentru ca ulterior aceasta să se axeze pe întărirea rolului noilor unităţi administrativ- teritoriale (judeţe). Procesul de industrializare a fost


implementat de la nivelul superior (reşedinţe de judeţ) la spaţiile funcţionale de


ranguri inferioare. Aceasta a reprezentat etapa dezvoltării cu precădere a oraşelor mijlocii şi mici din cadrul fiecărui judeţ, materalizată în creşterea rolului acestor oraşe în polarizarea spaţiului geografic (Ianoş I., Popescu Claudia, Tălângă C., 1988, p.69). Judeţul Hunedoara, care se numără


printre cele mai industrializate judeţe din ţară, se constituie ca un exemplu elocvent al etapizării dezvoltării industriei, cele mai multe oraşe din cadrul depresiunii fiind create în perioada comunistă. Prezenţa resurselor de cărbune pe o suprafaţă extinsă (1032 kmp), precum şi iniţierea primelor acţiuni de valorificare a resurselor de subsol din a doua parte a sec. al XIX-lea, s-au constituit ca premise favorabile ale continuităţii şi intensificării procesului de industrializare la nivelul aşezărilor din depresiune în perioada regimului totalitar, depresiunea devenind astfel o zonă puternic industrializată, fapt care a determinat şi monospecializarea sa economică. Dezvoltarea industriei extractive a fost unul dintre elementele care a influenţat modelarea configuraţiei spaţiale a oraşelor din depresiune.


Evoluţia spaţio-configurativă a aşezărilor urbane


Deschiderea perimetrelor miniere în


majoritatea localităţilor din depresiune a impus două deziderate majore: necesitatea unui număr impresionant de forţă de muncă şi asigurarea de locuinţe pentru muncitori. Trebuie


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52