A N U L I I N U M Ă R U L 3


Lacul Superior (82100 km2). În prezent, ca o consecinţă directă a activităţilor antropice din bazinul de alimentare, suprafaţa lacului este de numai 1646 km2 şi îl situează pe locul 40 în ierarhia mondială (Gâştescu, 2006). Cauza principală care a determinat acest regres, a fost amenajarea sistemelor de irigaţii din bazinele hidrografice ale celor două râuri Amu-Daria şi Sîr-Daria, care alimentează lacul, începînd cu anul 1961, pentru irigarea a 7.895.600 ha. În condiţiile unui climat de deşert, cu precipitaţii medii anuale de numai 103 mm, pe lac s-a instalat un bilanţ hidrologic negativ. Adâncimea a evoluat de asemena negativ, de la 69 m (până în anii ‟60), a ajuns la doar 29,2 m (în 2008). Ca urmare a scăderii nivelului, în 1989, bazinul lacustru s-a separat în două subbazine distincte, Aralul Nordic (Mic), respectiv Aralul Sudic (Mare). Această separare s-a produs în dreptul istmului Berg şi a fostei insule Kokaral, care şi-a mărit treptat suprafaţa de uscat devenind peninsulă, între 1968-1978. După 1990 separarea celor două bazine lacustre s-a accentuat, la nivelul anului 2006, suprafaţa Aralului Nordic fiind de 13.140 km2 respectiv 3000 km2 cel Sudic (Fig. 3) (http://www.cawater- info.net/aral/index_e.htm, Zonn et al, 2009). Aralul Mic se află în totalitate pe teritoriul


Kazahstanului, stat care a hotărât să reabiliteze situaţia Aralului. Astfel, în 1992 şi 1997 au fost construite două baraje, unul care desparte Aralul Mic de cel Mare, în partea estică a peninsulei Kokaral şi altul pe Sâr Daria. De asemenea, au fost reamenajat bazinul afluentului Sar Daria. Aceste acţiuni au avut un efect pozitiv, după anul 1993, nivelul apelor de aici a reînceput să crească, având mai mult cu aproximativ 12 m, iar suprafaţa a crescut de la 2550 km2, în 2003 la 3300 km2, în 2008 (Zonn et al, 2009). Aralul Mare are cea mai mare suprafaţă


pe teritoriul administrativ al Uzbekistanului. Acestă ţară deţine pe plan mondial, un loc de vârf în cultura de bumbac şi de aceea nu are interes să reducă volumul irigaţiilor. De asemenea, pe fundul lacului s-au găsit importante resurse de hidrocarburi, care sunt mai uşor de exploatat pe uscat decât pe apă. În prezent, a mai rămas în nord-vest un mic lac izolat între peninsulele Kulandy şi Karatup şi un alt lac în vest, aproximativ longitudinal, cu adâncimea cea mai mare (30,4 m în 2005) (Zonn et al, 2009). Aceaste schimbări sunt resimţite în


peisaj, atât din fosta cuvetă lacustră, cât şi din


P A G I N A 13


Fig. 3. Harta Lacului Aral în august 2009 (http://en.wikipedia.org/wiki/Aral_Sea)


Se poate observa limita lacului înainte de 1960 şi ceea ce a mai rămas în prezent


zonele limitrofe. Ţărmul însuma în 1960 o lungime de 3.238 km. Retragerea apelor a făcut ca fostele faleze să rămână la distanţe de zeci de km de lac, iar fudul cuvetei lacustre este, astăzi la zi (Fig. 4). Suprafeţele emerse sunt afectate de procese actuale de eroziune în suprafaţă, şiroire, prăbuşiri şi deflaţie, meteorizare. S-a format astfel pe fundul uscat al lacului Aral, noul Aralkums, cel mai tânăr deşert al Terrei (similar cu deşerturile Karakum şi Kyzylkum), a cărui suprafaţă avea în anul 2000 aproape 20.000 km2 (Zonn et al, 2009). Cea mai mare parte a cuvetei lacustre este deja o mare de nisip, pe care plutesc „corăbiile deşertului‖, printre care pasc cămile, adăpostindu-se la umbra epavelor vapoarelor rămase pe uscat (Fig. 5, 6). Localităţile limitrofe, altădată porturi, sunt acoperite de dune mobile care îngroapă clădirile. Chiar şi cimitirul satului Aqbasti situat pe perimetrul fostei insule Kokalar, este parţial „fosilizat‖ (Fig. 7). Transformarea a mii de kmp de soluri aluviale în uscat şi crustă de sare au lăsat practic marea şi zonele costiere fără viaţă. Toate activităţile socio-economice au


avut mult de suferit. Industria piscicolă, altădată înfloritoare, a fost practic distrusă. Creşterea salinităţii apei, reducerea suprafeţei acvatice şi


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52