psihiatru
ro
Teroare comunistă şi rezistenţă culturală: experimentul Piteşti
carte
Irena Talaban
Editura Fundaţia Generaţia, Bucureşti, 2007
„Teroare comunistă şi rezistenţă culturală” scrisă de Irena Talaban, doctor în psihologie clinică
şi psihopatologie - publicată pentru prima dată în Franţa, în anul 1999 - este în primul rând o carte
despre comunismul de zi cu zi, despre natura umană şi despre căile monstruoase de „fabricare” a
omului.
este şi o carte despre traumatism, s-o spunem limpede: a trăi într-un regim care şi-a făcut din
absurditatea traumatică o religie, a te adapta la o asemenea absurditate - şi aceasta de-a lungul mai
multor decenii - lasă în mod sigur sechele. este o carte despre o formă gravă de stres post-traumatic
care i-a afectat nu doar pe cei închişi în lagărele comunismului, ci întreaga societate românească,
victimă a unei adevărate catastrofe identitare. Grav este că există un model experimental, o acţiune condusă de echipa lui ţurcanu, care este
partea practică a unei construcţii himerice, urmărind: distrugerea legăturilor la nivelul generaţiei adulte, cea care avea o poziţie importantă
în momentul instalării totalitarismului (această distrugere este realizată la nivelul elitei naţiunii, în incinta închisorilor ţării, dar şi prin
arestări masive şi arbitrare, ce au ca singur criteriu non-apartenenţa la partid); distrugerea legăturilor la nivelul generaţiei următoare,
de studenţi şi liceeni (viitoarea elită), generaţie care ar fi trebuit să înlocuiască generaţia adultă; distrugerea legăturilor dintre generaţii.
comuniştii doreau să distrugă indivizii umani, motiv pentru care îi torturau fizic şi psihic; căutau să le citească gândurile, să le distrugă
memoria, să le percheziţioneze inconştientul, să le rupă legătura cu familia şi cu strămoşii, să le pângărească Dumnezeul, să îi transforme
în roboţi. În cele din urmă, concluzia celor cu care psihanalista face interviuri clinice este una care trebuie să ne înfioare: „Ne-au făcut să
ne distrugem unii pe alţii”. Se confirmă afirmaţia lui T. Nathan: “Dacă oamenii încep să creadă că pot fabrica ei înşişi alţi oameni, nu vor
produce decât roboţi ucigaşi”. comunismul real a dovedit-o cu prisosinţă. cartea o dezvăluie pe autoare ca un psihanalist original care
nu se instalează niciodată în confortul unor teorii conformiste sau la modă şi o prezintă ca pe un clinician terapeut şi martor ce se află în
poziţia de a analiza o societate cu sechele adânci. cartea se înscrie în rândul lucrărilor de etnopsihanaliză pentru că se concretizează în
spaţiul românesc, subliniind cadrele sale culturale. O astfel de carte-eveniment ce are deja şi circulaţie internaţională este o deschidere spre
propria interioritate pentru fiecare cititor.
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68