psihiatru
ro
interferenţe
onirice (Feldman, 1971). În celelalte 25 îl poate prezenta faptul că şi crizele poro-parietale), în vreme ce în cazul
de cazuri, fie nu s-a putut stabili această epileptice care se produc în timpul som- afectării unor niveluri inferioare ale siste-
corelaţie, fie nu s-a cercetat. Prin contrast, în nului pot induce coşmaruri recurente, mului vizual, mai apropiate de periferia
toate cazurile publicate vreodată în literatura stereotipe. Studiile efectuate de Penfield perceptuală (în regiunea lobului occipital)
neuroştiinţifică cu afectare cerebrală urmată arată localizarea acestor crize, respectiv doar anumite aspecte ale imaginilor
de pierderea activităţii onirice (un total de 110 sistemul limbic temporal; acest sistem, onirice sunt modificate sau întrerupte.
pacienţi), afectarea implica o cu totul altă locaţie care subserveşte funcţii emoţionale şi Acest lucru poate însemna că implicare
cerebrală, în principal la nivelul emisferelor mnezice, este intens interconectat cu nivelurilor superioare o precede pe cea
cerebrale, puntea fiind intactă în toate cazurile; circuitul dopaminergic amintit anterior. În a celor inferioare, dat fiind că în cazul
mai mult, s-a putut stabili că somnul REM plus, se cunoaşte că acest tip de crize apar percepţiilor normale afectarea nivelurilor
era complet păstrat în toate aceste cazuri, în de obicei în timpul somnului NREM (Janz, inferioare conduce la obliterarea completă
pofida pierderii activităţii onirice. Prima din 1974; Kellaway&Frost, 1983). a sistemului perceptiv respectiv. Deci, cu
aceste locaţii se află în substanţa albă a Cercetările ulterioare neuroştiinţifice alte cuvinte, visarea inversează secvenţa
lobilor frontali, aproape de localizarea unui se bazează pe regresie, în sensul în care normală a evenimentelor perceptuale. Este
circuit axonal care transportă dopamina imaginile de diferite tipuri (inclusiv interesant de observat că exact în acest
către emisferele cerebrale - afectarea ei duce cele onirice) ar fi generate „proiectând sens a folosit şi Freud noţiunea de „regresie”
la încetarea activităţii onirice, cu păstrarea informaţii înapoi în sistem” (Kosslyn, 1994). în „Interpretarea viselor”, ca procesul opus
somnului REM (Jus et al., 1973). În favoarea În consecinţă, visarea este conceptualizată progresiei excitaţiei neuronale către căile
ipotezei că mecanismele producerii viselor ca „imagini generate intern care sunt motorii - în vis această excitaţie ar fi găsit
sunt diferite de cele ale somnului REM vine transmise înapoi cortexului ca şi cum ar ca singură cale de descărcare „regresia”
şi constatarea conform căreia stimularea proveni din exterior” (Zeki, 1993). Această către capătul senzorial al arcului reflex.
chimică a acestui circuit dopaminergic concepţie asupra imageriei onirice este Metodele neuroimagistice moderne ne
conduce la o creştere masivă a frecvenţei fundamentată pe cercetări neurofiziologice arată activarea structurilor cerebrale
şi vivacităţii viselor, fără a avea nici un efect şi neuropsihologice asupra a numeroase amintite anterior în timpul viselor;
asupra frecvenţei şi intensităţii somnului aspecte ale procesării vizuale. Iar natura arată, de asemenea, că regiunea frontală
REM (Klawans et al., 1978; Scharf et al., 1978; regresivă a procesării onirice a fost recent dorsolaterală este complet inactivă. Acest
Hartmann et al., 1980; Nausieda et al., 1982). demonstrată în mod direct în cazuri clinice lucru este interesant, deoarece regiunea
Funcţia acestui circuit, crucial pentru neurologice (Solms, 1997). Cercetările bazate este una din cele mai active structuri în
generarea viselor, ar fi să „determine pe metoda corelaţiei clinico-anatomice au timpul activităţii mintale din starea de
comportamentele de căutare a unui scop, revelat, pe lângă circuitul dopaminergic veghe, reprezentând terminalul superior
cât şi interacţiunile cu lumea în vederea discutat anterior, şi implicarea joncţiunii al sistemului motor, „calea de trecere a
obţinerii unei gratificări” (Panksepp, 1985) occipito-temporo-parietale, implicată în gândurilor în acţiuni” (Solms, 1997). Faptul
- cu alte cuvinte, să motiveze subiectul procesarea secundară a informaţiei perce- că această cale de trecere către acţiune
să caute şi să se angajeze în relaţii cu ptuale, ea fiind esenţială pentru „conversia este blocată în timpul somnului se înscrie
obiectele externe care să îi poate satisface percepţiilor concrete în gândire abstractă, în aceeaşi linie cu gândirea freudiană.
nevoile biologice interne. Acestea sunt care se desfăşoară întotdeauna sub forma În cele din urmă, datorită relativei
exact funcţiile pe care Freud le-a atribuit unor scheme interne şi pentru memorizarea inactivări în timpul somnului a unor regiuni
„pulsiunilor libidinale” - determinantul experienţelor organizate sau, cu alte cuvinte, cruciale ale sistemului reflexiv din partea
principal al viselor din teoria sa din 1900. nu numai pentru perceperea informaţiilor, ci frontală a sistemului limbic, imaginile
În favoarea acestei asocieri se adaugă şi pentru stocarea lor” (Luria, 1973). onirice sunt acceptate fără critică, fiind
observaţia că afectarea acestui circuit deter- Faptul că visarea încetează complet dacă confundate cu o percepţie reală. Afectări
mină atât încetarea activităţii onirice, cât această locaţie cerebrală este afectată, la nivelul acestui sistem reflexiv conduc la
şi o reducere masivă a comportamentului sugerează că aceste funcţii (conversia o activitate onirică aproape constantă în
motivat (Solms, 1997). De asemenea, percepţiilor concrete în gânduri abstracte timpul somnului şi la o incapacitate de a
este interesant de observat că afectarea şi amintiri), ca şi funcţiile motivaţionale distinge între gânduri şi evenimente reale
chirurgicală a acestui circuit (ce reprezenta menţionate mai sus s-ar putea dovedi în timpul stării de veghe. Aceasta poate fi
ţinta principală a lobotomiilor prefrontale fundamentale în întregul proces al încă o dovadă că în timpul somnului se
din anii 1950-190) conduce la o scădere visării. Totuşi, dacă teoria conform căreia desfăşoară un proces mintal continuu, care
a unor simptome psihotice, pe lângă imaginile onirice sunt generate în urma este convertit în vise în condiţii fiziologice
încetarea activităţii onirice (Frank, 194, unui proces revers secvenţei normale a diverse, dintre care somnul REM este doar
1950; Partridge, 1953; Schindler, 1953). evenimentelor procesării perceptuale una. Sunt încă multe lucruri necunoscute
Oricare ar fi mecanismul care diminua este corectă, atunci ne putem aştepta ca despre procesele onirice, dar, după
simptomele psihotice ale pacienţilor în vise gândurile abstracte şi amintirile cum devine din ce în ce mai evident în
psihiatrici, acelaşi mecanism îi împiedica să fie transformate în percepţii concrete. lumina ultimelor descoperiri, informaţiile
şi să mai aibă vise. În consecinţă, REM pare Această inferenţă este susţinută empiric deja adunate se înscriu într-un model
a fi doar unul din multipli triggeri capabili de observaţia că visarea este complet compatibil cu modelul clinico-teoretic
de a activa mecanismul motivaţional întreruptă dacă apare o afectare a nive- propus de Freud - ceea ce înseamnă
superior de producere a somnului. lurilor superioare ale sistemelor percep- că acesta se poate dovedi folositor în
În această privinţă, un interes special tuale (la nivelul joncţiunii occipito-tem- perspectiva viitoarelor cercetări. n
pag. 28
Nr. 11/decembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68