psihiatru
ro
punct de vedere
Otrava iluziei
Prof. dr. Gavril Cornuţiu
Privită dintr-o perspectivă dictând criminal se întind în reţea existenţiale şi stările atitudinal
nemedicală, tema adicţiei poate fi de la producători, la angrosişti, comportamentale. Comportamentul
numită şi otrava iluziei. Iluzia ca transportatori, distribuitori şi con- adictiv este şi el un comportament.
fruct al imageriei, este o virtualitate, sumatori, care, spre a-şi procura Nu este aceasta o pledoarie pentru
pe care nu şi-a refuzat-o, în stări de banii necesari zilnic, devin la rândul secte. Este însă o realitate care trebuie
reverie nici un om. Cu toţii am trăit lor distribuitori. Practic, o reţea cu să ne dea de gândit. În primul rând că
cel puţin o dată în viaţă în spaţiul ochiuri dese acoperă mapamondul. biologizăm într-un mod nepermis de
virtual al tuturor posibilităţilor, Într-un singur an se vorbea despre o reducţionist fiinţa umană.
acolo unde toate neputinţele şi cifră de afaceri de 200-300 miliarde Omul este mai mult decât sânge,
deziluziile iadului nostru de zi cu zi de dolari. Această sumă uriaşă flegmă şi urină! Dacă suntem pro-
se metamorfozează în reconfortante dublată de imoralitatea universului fesionişti, nu meseriaşi, trebuie să
puteri, putinţe şi fructe gustoase ale în discuţie conferă lumii drogurilor conştientizăm că spiritualitatea
unui rai veşnic. o putere de corupţie nemaiîntâlnită şi societatea, noutăţile grupurilor
Dar de la a cocheta cu iluzia în vis în istorie, în faţa cărora guvernele joacă în patogenia psihiatrică un
până la a o trăi în act, distanţa este par palide. Izbucniri de legalitate rol la fel de mare ca biologia. În al
aceea dintre frumuseţea îmbietoare şi eroism reuşesc să rupă din loc în doilea rând, trebuie să admitem că
a unor ciuperci şi otrava mortală loc ochiurile reţelei, dar ele se refac în cultura noastră există nişte bube,
pe care ţi-o oferă vesel colorat. A aproape instantaneu, multiplicându-se. există ceva putred care poate infesta
practica iluzia ca principiu de viaţă Atunci cea mai eficientă metodă de motivaţia oamenilor. Societatea este
ţine de domeniul psihozei, dar luptă împotriva acestui fenomen cu totul altceva.
poarta poate să fie nu doar boala, social canceros este alertarea con- În aceeaşi cultură au putut exista
pe care dacă am avea-o oricum nu ne-ar tinuă a conştiinţei opiniei publice, societăţile: nazistă, comunistă,
cruţa, ci eroarea şi disperarea. În a valurilor de tineri care intră democraţia de tip suedez şi tranziţia
cazul drogurilor, aceste porţi au un inocenţi şi necunoscători pe scenă. răsăritului post-comunist. În fiecare
singur sens „Pe aici se intră, dar nu se Schimbarea atitudinii, a înţelegerii din ele, comportamentele au fost
iese”. De ieşit, se iese prin alte părţi. şi permisivităţii mintalului colectiv influenţate de reguli sociale şi de
Din păcate, aceste părţi ale iluziei în faţa fenomenului drogurilor este noutăţile grupurilor de apartenenţă.
otrăvite, porţile pierzaniei sunt larg esenţială în lupta cu drogurile. Creş- Întorcându-ne însă la subiectul
deschise de vântul dezamăgirilor. Un terea rezistenţei adolescenţilor şi nostru, trebuie să concluzionăm că
om care şi-a găsit un rost în lume, tinerilor la tentaţia iluziei, indiferent cea mai importantă soluţie pentru
care este deci corect motivat, aceluia de intensitatea dezamăgirii, este lupta antidrog este cultura mintalului
viaţa i se pare suficient de plină de principala armă împotriva drogurilor. colectiv. Cultura înseamnă sănătate,
sens, ea nu trebuie umplută cu iluzii. Iar această armă este redutabilă. Am iar omul este mai mult decât o
Fericirea întru şi între pahare este să dau un singur exemplu. maimuţă care are un gâtlej pe post
şi ea o fericire în iluzie, este adevărat Mediile din care unele secte populare de pâlnie. În mod cert, cultura nu
că mai convivială decât alte fericiri de la noi îşi recrutează prozeliţii este totul, dar nici biologia nu este
în adicţie, însă amăgirea râsului se sunt cele cu maximă prevalenţă totul. Cultura poate însă permite
termină totdeauna în mahmureala a alcoolismului, a sinuciderilor, a sau poate anula exprimarea clinică
eşecului. Dar câţi dintre oamenii violenţei şi promiscuităţii. Odată a vulnerabilităţilor biologice, ca
tineri ai zilelor noastre contează recrutaţi de secte, devin total anti- substrat comportamental. Desigur,
cu siguranţă pe împlinire în ziua de alcoolici, fără suicidari etc., fără ca există sau a existat şi reducţionismul
mâine? Lipsa acestei siguranţe este prin recrutare să li se fi schimbat psihologic. Echilibrul sau distanţarea
poleiul care favorizează alunecarea bagajul genetic, echipamentul atât de reducţionismul biologic,
spre tobogan. O mică îmbrânceală, un enzimatic sau oralitatea după psi- cât şi de cel psihologizant asigură
singur pas cu ochii închişi şi coşmarul hanalişti. Fiţi, vă rog, siguri că nici sinteza clinică a unui caz sau a unei
poate începe. Iadul drogurilor este măcar neurotransmisia nu li s-a patologii. Psihiatria este ea însăşi
un univers cu un grad de structurare schimbat! Li s-a schimbat doar scala atunci când este clinică, atunci când
deosebit de ridicat, în care interesele de valori, iar prin aceasta motivaţiile se distanţează de reducţionisme. n
pag. 3
Nr. 11/decembrie 2007
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68