psihiatru
ro
negative sau senzaţionale. Deseori, în lupta anti-stigmă este reflectat şi în România şi în mass-media. Informaţiile
media pacienţii cu tulburări psihice reviste populare şi diferite emisiuni de despre acest subiect sunt marcate
sunt prezentaţi ca fiind adevărate radio şi de televiziune care abordează mai mult de senzaţional, iar etichetele
„bombe gata să explodeze”, fără să se teme legate de bolile psihice. Media are referitoare la o tulburare psihică sunt
ţină cont de statistici care arată de o influenţă puternică asupra atitudinii prilejuri de deriziune sau dispreţ. Frica
exemplu că 95% din crimele din Marea societăţii în legătură cu tulburările faţă de pierderea lucidităţii psihice sau
Britanie sunt comise de persoane fără psihice, motiv pentru care media ar de nebunie este o proiecţie mintală
tulburări psihice. De asemenea, există trebui să fie o componentă proeminentă asociată pierderii calităţii de fiinţă umană.
studii privind o scădere continuă în lupta anti-stigmă, putând fi folosită Campania anti-stigmă este în primul rând
începând cu anii ’50 a crimelor comise pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a împotriva prejudecăţilor faţă de tulburările
de bolnavii psihici, rezultate care rareori şanselor de recuperare a persoanelor cu psihice şi cei afectaţi. În al doilea rând,
îşi găsesc un loc în programele media afecţiuni psihice. campania anti-stigmă îşi propune să
informative. schimbe atitudinile dominatoare faţă de
Nu trebuie neglijat faptul că media Campaniile anti-stigmă persoana cu tulburări psihice, şi anume
poate fi şi un aliat în lupta împotriva Speranţa campaniilor de luptă anti- marginalizarea, discriminarea şi pater-
prejudecăţilor asupra bolilor psihice şi stigmă este ca în viitor, prin diferite nalismul faţă de aceasta.
în iniţierea unor dezbateri publice pe campanii anti-stigmă, să se ajungă la o Fiecare dintre noi poate face o
tema bolilor psihice. În acest sens, în stare în care o boală psihică să nu aducă depresie sau poate dezvolta nişte
ultimii ani s-au realizat unele progrese cu sine o etichetă mai gravă decât o boală interpretări de prejudiciu fără ca aceste
în lupta anti-stigmă, reflectată în cardiacă, diabetul sau scleroza multiplă. distorsiuni cognitive să-i schimbe
mijloacele media, mai ales în ţările O încercare reuşită de a reduce impactul existenţa. La fel şi pacienţii care au un
dezvoltate din Vest, astfel că, în prezent, negativ al stigmei asupra sănătăţii istoric medical de tulburare psihică,
afecţiuni precum depresia sunt mult publice a fost utilizarea în cadrul unor contrar autodevalorizărilor specifice
mai puţin stigmatizante comparativ cu programe educaţionale a unui model tulburării şi stigmatizării, ar fi firesc
10-20 de ani în urmă
[14]
. În acest sens, medical al afecţiunilor psihice ca fiind să aibă aceleaşi posibilităţi şi realizări
merită amintită o campanie desfăşurată afecţiuni al creierului care pot fi tratate precum semenii lor nediagnosticaţi
în Marea Britanie între 1981 şi 198 cu succes
[5]
. Prin educaţie în legătură psihiatric.
cu scopul de a reduce stigma asociată cu afecţiunile psihice se înţelege orice O societate concurenţială, în schimb,
depresiei cu ajutorul educaţiei publicului format (emisiuni tv, postere, articole) are tendinţa să-i îndepărteze şi să-i fixeze
larg în legătură cu depresia realizată prin utilizat pentru a scădea stigma prin pe pacienţi în roluri de asistaţi social.
mijloace media, dar şi prin materiale informarea publicului privind bolile În al treilea rând, destigmatizarea este
informative pentru pacienţi şi medici
[10]
. psihice. O astfel de campanie a început necesară şi faţă de instituţiile psihiatrice
Această campanie a avut ca efect o la nivel naţional la sfârşitul anului 2007, şi angajaţii lor.
reducere moderată a ratei suicidului. având ca scop atât destigmatizarea Progresul ştiinţelor medicale poate
Campanii similare s-au desfăşurat în pacientului cu tulburări psihice, cât şi susţine o reformă în psihiatrie prin
ultimii ani şi în Estonia sau Germania, a instituţiilor şi profesioniştilor care se trecerea ponderii terapiilor specifice
ţări cunoscute pentru ratele crescute de ocupă de asistenţa psihiatrică. din spitalele sau secţiile de psihiatrie
suicid. De asemenea, s-au publicat nu- Aceasta urmează modelul unor în ambulatoriu şi asistenţa de tip
meroase cărţi adresate publicului larg iniţiative asemănătoare din Uniunea comunitar. Continuitatea unei campanii
despre depresie sau tulburări anxioase Europeană. Până în prezent, statutul anti-stigmă depinde de rezultatele ob-
şi tratamentului lor care au devenit persoanei cu tulburări psihice nu a ţinute în urma lansării unui astfel de
best-seller-uri. Acest trend pozitiv în fost discutat, analizat în mod serios în proiect. n
Bibliografie
1. Arehart-Treichel J. Stigma Keeps Residents From Admitting Psycho- 9. Gray A. Stigma in Psychiatry. J R Soc Med 2002; 95: 72-76.
tropic Use. Psychiatric News, March 7, 2003, Volume 38 Number 5. 10. Kovac C. Education campaigns can reduce stigma of depression
2. Byrne P. Stigma of mental illness: Changing minds, changing behav- and cut suicides. BMJ 2001;323:714
iour. British Journal of Psychiatry 1999; 174:1-2. 11. Page S. Effects of the mental illness label in attempts to obtain
3. Byrne P. Stigma of mental illness and ways of diminishing it. Ad- accomodation. Can J Behav Sci 1977; 9:85-90.
vances in Psychiatric Treatment 2000; 6: 65-72. 12. Sartorius N. Iatrogenic stigma of mental illness. BMJ 2002;
4. Corrigan P. How Clinical Diagnosis Might Exacerbate the Stigma of 324:1.470-1.471.
Mental Illness. SocialWork Volume 52, Number I, January 2007. 13. Schultze B. Stigma and mental health professionals: a review of
5. Corrigan P. et al. Mental Illness Stigma: Problem of Public Health or the evidence on an intricate relationship. Int Rev Psychiatry. 2007;
Social Justice?. Social Work; Oct 2005; 50, 4. 19(2):137-55.
6. Davenport L. Stigma of bipolar disorder increased among unaf- 14. Smith M. Stigma. Advances in Psychiatric Treatment (2002) 8: 317-323.
fected family members. Psychol Med 2007; 37: 1.601-1.611. 15. Stuart H. Media portrayal of mental illness and its treatments:
7. Fink P. Dealing With Psychiatry’s Stigma. Hosp Community Psy- what effect does it have on people with mental illness?. CNS Drugs.
chiatry 1986; 37:814-818. 2006;20(2):99-106.
8. Goffman E. Stigma: Notes on the Management of Spoiled Identity. 16. Zalar B., Strbad M., Vab V. Psychiatric Education: Does It Affect
Prentice-Hall, 1963. Stigma?Acad Psychiatry 31:245-246, June 2007.
Nr. 11/decembrie 2007
pag. 33
Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68