Banat 19 Adriana Weimer Ruga Lugojeană


“Piese de port din blană de oaie, din zona etnografică Lugoj -Făget”


Expoziţia etnografică


Române „Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj, au participat delegaţii din oraşele în- frăţite cu Lugojul: Jena (Germania) – delega- ţie condusă de Jurgen Haschke, consilier al o- raşului Jena; Vârşeţ (Serbia) – delegaţie con- dusă de Cedomir Zivkovic, preşedintele Co- munei Vârşeţ; Nisporeni (Republica Moldo- va) – delegaţie condusă de Ion Gangan, prima- rul din Nisporeni; Kriva Palanka (Macedonia) – delegaţie condusă deArsencho Aleksovski, primarul din Kriva Palanka; Szekszard (Un- garia) – delegaţie condusă de dr. Horvath Kal- man, consilier al oraşului Szekszard; Mako (Ungaria) – delegaţie a Spitalului Clinic „Dr. Diosszilagyi Samuel” din Mako, condusă de directorul medical Aurelia Dehelan (care a în- cheiat un parteneriat cu Spitalul Municipal „Dr. Teodor Andrei” din Lugoj); a participat şi Călin Dobra, vicepreşedintele Consiliului Ju- deţean Timiş. Manifestările oficiale au debutat la ora 10, cu primirea, la Primăria Municipiu- lui Lugoj, a delegaţiilor din oraşele înfrăţite cu Lugojul, de către prof. ing. Francisc Bol- dea –primarul Lugojului – şi Alin Tech – vice- primar. Tot la ora 10, au început şi manifestă- rile religioase, oficiate de un sobor de preoţi, în frunte cu P. On. Ioan Cerbu – protopopul ortodox român al Lugojului. La Sfânta Litur- ghie, de la ora 11,au participat atât oficialită- ţile locale, cât şi delegaţiile străine prezente la Lugoj; ceremonia religioasă s-a încheiat prin înconjurarea bisericii cu prapurii şi stea- gul Corporaţiei Meseriaşilor din Lugoj, pur- tat de Alexandru Jilac.


L


a sărbătoarea Lugojului – Ruga Lugojeană, din 15 august 2012 – ziua hramului Bisericii Ortodoxe


deopotrivă de femei şi bărbaţi, respectiv pieptare femeieşti (numite popular becheş) sau pieptare înfundate (numite popular bur- dic). Decorate cu măiestrie, cojoacele din blană de oaie dispun de un câmp ornamental bazat pe compoziţii fitomorfe (pomul vieţii, ruje, frunze, merişoare etc.), dar şi pe bro- derii, executate din fire subţiri de lână (numită popular bircă) sau de mătase policromă (nu- mită popular arămiz) şi aplicaţii de piele fină, vopsită, lustruită şi perforată. Pieptarele fe- meieşti şi bărbăteşti specifice subzonei etno- grafice Făget se particularizează prin folosi- rea abundentă a nuanţelor de roşu în redarea câmpului ornamental.


meroşi lugojeni şi oaspeţii lor veniţi din lo- calităţile bănăţene, prin sosirea alaiului rugii, format din artişti ai Ansamblului folcloric „Lugojana” al Casei de Cultură a Municipiu- lui Lugoj, şi prin tradiţionala intrare a fetei în joc. Onoarea de a deschide Ruga Lugojea- nă din acest an, împreună cu protopopul Ioan Cerbu, pe frumoasa melodie „Ana Lugojana” a lui Ion Vidu, i-a revenit tinerei perechi Da- niela Zepa şi Paul Borchescu. Programul artis- tic al Rugii a fost susţinut de soliştii de muzică populară Nicu Novac, Ramona Viţa, Mirela Petrean, Larisa Lungu, împreună cu orches- tra; pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sin- dicatelor au concertat formaţiile Kraft Cover Project, Trio Pumpkins şi Desperado. Ruga Lugojeană s-a încheiat cu un foc de artificii.


S


ărbătoarea Rugii Lugojene a con- tinuat după slujba de Vecernie, în Piaţa Victoriei fiind prezenţi nu-


din 15 august 2012, Expoziţia Etnografică temporară cu titlul “Piese de port din blană de oaie - zona etnografică Lugoj-Făget”. Ca o ilustrare a vechii tradiţii meşteşu-


M


uzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică din Lugoj a orga- nizat, cu prilejul Rugii Lugojene


găreşti a cojocăritului, un adevărat simbol i- dentitar ce particularizează zona etnografică a Lugojului, instituţia noastră a expus, la Ga- leria “Pro Arte” din Lugoj, piese de port po- pular din blană, confecţionate la sfârşitul se- colului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, de meşterii lugojeni - cojoace mari de blană (bundă - în grai popular), purtate


teri cojocari şi argăsitori în oraş. Înflorirea acestui meşteşug pare a cunoaşte punctul de glorie la începutul secolului al XX-lea, ziarul lugojean “Drapelul” consemnând că, la nivelul anului 1902, în Lugoj se realizau 10.000 de cojoace din blană. Prin această expoziţie etnografică am


S


tatisticile cu privire la meseriaşii din Lugoj atestă existenţa, încă din anul 1785, a unui număr de 5 meş-


Daciana Vuia


încercat reconstituirea atmosferei unui atelier de cojocărit din Lugojul de la începutul se- colului al XX-lea, prin expunerea unor obi- ecte tridimensionale aflate în patrimoniul muzeal lugojean (maşină de cusut, unelte de cojocărit, unelte de argăsit). Atenţi la calitate şi detalii, maistorii cojocari lugojeni, ce pre- luau de la târguri comenzile pretenţioşilor lor clienţi, au creat în epocă un adevărat brand (cum am spune în limbajul zilelor noastre), piesele de blană lucrate de ei repre- zentând un simbol al distincţiei locale, ce particularizează Lugojul ca oraş cu vechi tradiţii în meşteşugul cojocăritului. Această expoziţie etnografică, vernisată


în 15 august 2012, ora 19.00, la Galeria “Pro Arte” din Lugoj, este zilnic la dispoziţia vi- zitatorilor, între orele 8.00 - 16.00, în peioada 15.08 - 6.09.2012.


Banat, anul IX, nr. 8, 2012


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24