16Banat Franz Metz


2012, de la ora 19.30, un concert extraordi- nar de orgă, susţinut de Franz Metz (orgă) şi Wilfried Michl (bariton). Programul concertului a cuprins lucrări


L


a Catedrala Romano-Catolică (DOM) din Timişoara (Piaţa Uni- rii), a avut loc miercuri, 1 august


de Richard W. Oschanitzky (primă audiţie), Johann Sebastian Bach, Johann Michael Haydn, Franz Liszt, Marcel Dupré. În cen- trul programului au stat cele două lucrări de Richard W. Oschanitzky (1939-1979 Timi- şoara): Ave Maria şi Sieben Gesänge um Wort, Licht und Heil/ Şapte căntece pentru cuvânt, lumină şi mântuire; Ave Maria este una dintre primele lucrări al compozitorului, poate chiar prima, şi a fost compusă în 3 de- cembrie 1953, la numai 14 ani, la Timişoara; ciclul de şapte cântece a fost compus între 1974-1975, la Bucureşti şi la Sinaia, unde el a poposit de mai multe ori. Abia după moar- tea compozitorului aceste lucrări au fost des- coperite de către dirijorul Peter Oschanitzky, fratele lui. În timpul vieţii, aceste lucrări nu au putut fi interpretate, deoarece regimul


Concert de orgă C


comunist a interzis prezentările în publice ale muzicii religioase; de aceea, ele puteau fi interpretate strict în cadrul bisericesc, fără afişe, fără programe.


poate din dorinţa personală de a lauda pe Dumnezeu în opusuri proprii. Pentru ciclul de cântece Sieben Gesänge um Wort, Licht und Heil/ Şapte căntece pentru cuvânt, lumi- nă şi mântuire a scris şi textul (compozitorul a scris mai multe poezii şi textele pentru pro- priile compoziţii muzicale. Cele două lucrări au fost interpretate în


cadrul acestui concert de orgă în Domul ti- mişorean, acelaşi loc în care a fost interpre- tată, într-o Liturghie, lucrarea sa Gloria, (pentru cor, orgă şi orchestră), sub bagheta lui Franz Stürmer, la vârsta de doar 12 ani a compozitorului. Din păcate, se cunosc mult prea puţine lucruri despre omul Richard W. Oschanitzky, care, în timpul vieţii, a fost săr- bătorit ca fiind cel mai mare pianist de jazz din estul european.


Mircea Rusnac Române în Banat (1919)


Trupele au fost primite cu bucurie de popu- laţia română, germană şi maghiară a Bana- tului. La Lugoj, generalul Jitianu a declarat: “N-aş fi crezut ca, intrând în Banat, să văd că toată suflarea românească este un singur suflet, o singură inimă… Impresia clipelor de faţă asupra mea este covârşitoare.” (p. 4). La 20 iulie, ora 2.30, Marele Cartier


T


rupele Armatei Române proveneau din Divizia a II-a olteană, coman- dată de generalul Iancu Jitianu.


(2)


General transmisese ordinul nr. 2.355 pentru transportul Diviziei II în Banat, pe calea ferată. La 21 iulie, ora 17,50, cu trenul G1, cartierul general al Diviziei II şi două com- panii din Regimentul 26 Rovine au plecat spre Lugoj prin Vârciorova. În aceeaşi zi, din Regimentul 19 Infanterie Romanaţi au fost lăsate la Orşova două companii, din care un pluton destinat ocupării insulei Ada Kaleh. (p. 4) Trenul a ajuns la Orşova la 22 iulie ora 2,45, la Teregova la 8 şi la Caransebeş la 10.45, unde trupele au fost întâmpinate de episcopul Miron Cristea, împreună cu 20 de călăreţi plugari îmbrăcaţi în costume na- ţionale. Gara era împodobită cu flori şi dra- pele, iar peronul era înţesat de oameni. La 12.35, trenul a ajuns la Căvăran, iar la 14.00, la Lugoj. (p. 3-4). La 23 iulie, şi alte unităţi din componenţa acestei Divizii au ajuns în Banat. La ora 16.00 a sosit la Lugoj primul eşalon din Regimentul 26 Rovine. La ora 18.00, Regimentul 3 Olt a adus la Caransebeş 24 de ofiţeri, 616 soldaţi, 50 de cai şi 53 de trăsuri din primul eşalon. Al doilea eşalon a ajuns în aceeaşi localitate la ora 19,20 cu 32 de ofiţeri şi 1.036 trupă. (p. 5). La 22.30, corpurile de trupă ale Diviziei II au primit ordinul de a se instala astfel: Companiile 5 şi 6/R 19 Infanterie la Orşova; Statul Major al R 19 Infanterie, Bateria III/R 19 Infanterie şi Compania 8 Mitraliere la Slatina Timiş; Compania 7 la Caransebeş; Comandamentul Diviziei a II-a şi Batalionul I/R 19 Infanterie la Lugoj; Brigada 4 Infanterie şi Regimentul 14 Obuziere la Recaş; Brigada 3 Infanterie, Brigada 2 Artilerie, Regimentul 2 Infanterie şi Regimentul 26 Infanterie la Arad. (p. 5). La 24 iulie, noi ordine menţionau: Carti-


Pătrunderea Armatei


Infanterie, comanda fiind preluată provizoriu de locotenent-colonelul Petru Scarlat, până la venirea colonelului Gheorghe Dobrovici. (p. 6) La ora 18 a ajuns în Lugoj Batalionul I/R 19 Infanterie. Între 26 iulie şi 13 decem- brie 1919, Regimentul 19 Infanterie a menţi- nut, la ordinul Comandamentului de Trupe Transilvania din Sibiu, garnizoane la Orşova, Caransebeş, Petroşani, Reşiţa, Timişoara, Peci- ca, Oradea, Curtici, Arad şi Aradu Nou. (p. 7). La 26 iulie 1919, ora 4, o parte din detaşa- mentul din Slatina Timiş, condus de locote- nentul V. Şerbănescu, a pornit către Reşiţa, aflată la o distanţă de 65 km. Era vorba de Compania a 10-a cu o secţie mitralieră, con- duse de cadrele: lt. L. Gruia, slt. Nicolae Pre- descu şi slt. M. Vlădoianu. În acelaşi timp, Compania a 7-a, cu lt. V. Şerbănescu, slt. I. Udrescu şi slt.Grigorie Defta, împreună cu o secţie mitralieră, se îndreptau către Anina, aflată la 85 km de Slatina Timiş. (p. 7).


erul Diviziei se va transporta de la Lugoj la Arad; trenul G13 va debarca la Arad, iar tre- nurile G12 şiG14 la Radna. Trenul G9 a de- barcat două companii şi două secţii mitraliere la Slatina Timiş, trimiţând câte una din fieca- re la Reşiţa şi la Anina. Restul batalionului era debarcat la Caransebeş, iar restul R 19 Infanterie la Lugoj. Tot acolo sosea şi trenul G7 cu 22 de ofiţeri, 949 trupă, 48 de cai şi 53 de trăsuri. (p. 6). În aceeaşi zi, colonelul Gheorghe Florescu, comandantul R 19 Infan- terie, a fost mutat comandant al Diviziei 21


cestei ţări până la 21 august 1919, urmând ca apoi să fie făcută delimitarea teritorială dintre Serbia şi România în conformitate cu prevederile Conferinţei de Pace de la Paris. (p. 8 ). La 14 august, Brigada 54 Infanterie avea la dispoziţie trei batalioane în linia întâi, la Timişoara, Gătaia şi Reşiţa-Anina, iar în rezervă alte două batalioane la Lugoj şi Ca- ransebeş. (p. 9). Unităţile din componenţa ei aveau următoarele misiuni: asigurarea ordinii şi liniştii la oraşe şi sate, asigurarea liniilor ferate, a podurilor, gărilor şi tunelurilor, a li- niilor telegrafice şi telefonice şi menţinerea perfectă a ordinii pentru continuarea activită- ţii la minele din Petroşani şi Anina şi la uzinele din Reşiţa. (p. 9). La 21 august, Brigada 54 Infanterie transmitea Regimentului 19 Infan- terie un ordin pentru menţinerea siguranţei şi ordinii, prin care Banatul era împărţit în două sectoare de brigadă. Ordinul conţinea şi date amănunţite asupra noilor dislocări de trupe. (p. 9-10). Unităţile urmau să ţină cât mai mult în mână trupa. Zona fiind întinsă şi trupele puţin numeroase, ele erau trimise în localităţile în care se semnalau neajunsuri. (p. 10). Erau păzite în mod deosebit liniile ferate, împărţite de asemenea pe sectoare între diferitele unităţi militare. În acest mod a fost Banatul integrat Ro-


D


in 28 iulie, întregul Banat intra sub administraţia românească, fiind ocupat treptat de trupele a-


mâniei. A fost o perioadă dificilă pentru lo- cuitorii regiunii, la capătul unui război lung şi sângeros, care a schimbat fundamental situaţia existentă până atunci. În continuare, evoluţiile din acest spaţiu vor fi cu totul altele decât până în 1919, şi acest fapt se datorează tocmai transformărilor pe care le-am prezen- tat. De aceea, manuscrisul lui Dan Neagoe este unul extrem de folositor.


u toate căRichard W.Oschanitzky ştia de aceste interdicţii, a com- pus mai multe lucrări religioase,


relevante pentru subiectul din titlu mi s-au dezvăluit şi m-au ajutat să compun o imagi- ne. Povestea a început când, navigând, des- tul de naiv, pe internet am ajuns la articolul Jurnalistul Hal Vaughn: „Coco Chanel a fost spion al naziştilor. Îi ura pe evrei” (autor: Iu- lian Ioncea), de pe situl ziarului “Adevărul” (14 august 2012). Un articol ca oricare altul, nimic deosebit, despre o Coco Chanel antise- mită. Apoi am ajuns şi la comentariile postate de cititori pe site la rubrica Comentarii/ Spu- ne-ţi părerea... Citez din aceste comentarii (şi le preiau exact, cuvânt cu cuvânt şi, mai ales, de cele mai multe ori, fără cuvânt, vir- gulă, ortografie,gramatică):vasi (răspunzând unei provocări): „si ce este rau in a “uri” j.i- danii???”. vasile (răspunde): „spune tu,iste- tule, ceste bun!”. Intervine în dispută Mi- chelina (după câteva ore bune): „Corect, Va- si. Si judenii l-au rit pe Iisus Hristos, si l-au omorit. Nu exista un singur popor pe aceasta planeta, care sa-i iubeasca pe judeni. DE CE? De ce nu vietnamezii sau tibetanii? Uite de aia n-are ursu’coada. Judenii au nascocit bol- semismul care este crima impotriva umanita- tii.” După citirea acestor comentarii am ştiut că descoperisem o comoară. Părerile citito- rilor, postate la sfârşitul articolelor online, mi-au confirmat ideile despre o Românie an- tisemită (şi rasistă), semn al lipsei de educa- ţie, al, de ce nu?, unor grave dereglări psi- hice. Aceste opinii combină, ca într-un tablou de Hieronymus Bosch, cele mai ciudate idei: miturile antisemite, conspiraţiile, antiiuda- ismul religios, “trăsăturile” caracteristice ale “evreilor”, negarea Holocaustului. Şi pentru a înţelege mai bine acest ultim


F


ericit autorul care-şi întâlneşte sur- sele corespunzătoare! Şi, întrade- văr, fără multă osteneală, sursele


punct o să facem referire la cartea Între ne- gare şi trivializare prin comparaţie. Negarea Holocaustului în ţările postcomuniste din Europa Centrală şi de Est, în care Michael Shafir prezintă principalele forme de negare a Holocaustului: negaţionismul integral (a- ceastă formă a negaţionismului respinge complet existenţa Holocaustului), negatio- nismul deflector (aceasta forma a negaţionis- mului nu neagă Holocaustul dar transferă culpabilitatea asupra membrilor altei naţiuni sau minimalizeă participarea propriei naţiuni la un grup nesemnificativ; negaţionismul deflector cunoaşte la rândul său mai multe forme: deflectarea culpabilităţii exclusiv asupra germanilor, deflectarea culpabilităţii asupra unor periferici, deflectarea vinovăţiei asupra evreilor), negationismul selectiv (este acea formă a negaţionismului care acceptă Holocaustul în alte locuri, negând orice participare a membrilor propriei naţiuni la implementarea acestuia); trivializarea prin comparaţie a Holocaustului (aceasta forma de negaţionism recurge fie la “umanizarea “istoriei locale în comparaţie cu atrocităţile naziste, fie prin compararea Holocaustului cu alte evenimente în care au suferit largi pături ale unei populaţii). Desigur, acest articol nu poate oferi un


răspuns sociologic chestiunii din titlu. Nu vă pot oferi procente (deşi, probabil, s-ar pu- tea ajunge şi procente). O să încerc să ofer o impresie. Printre comentarii există şi păreri pertinente, normale. Dar celelalte... Totuşi, re- venind la răspunsuri-întrebări, cine sunt su- biecţii (antisemiţii) noştri? o să răspund sim- plu: desigur nişte oameni educaţi, nişte inter- nauţi, la zi cu tehnologia, care pot citi ediţia online a unui ziar şi, mai mult, se pot loga, cu username şi parolă pentru a posta un co- mentariu. Şi asta mă sperie. Nişte oameni educaţi şi, totuşi, antisemiţi. Ar mai fi şi ches- tiunea limbajului. După cum o să vedeţi, lim- ba română e mult mai vastă şi bogată decât vă puteaţi închipui. Într-adevăr, orice scriitor şi-ar putea dori să poată scrie aşa. Mai e şi umorul... involuntar, presupun. Citind şi re- citind comentariile, am fost tentat, în mai multe rânduri să dau o tentă umoristică ar- ticolului. Şi am făcut-o, chiar dacă, în fapt, chestiunea este, în miezul ei, una dureroasă. În sfărşit mai rămâne problema moralei. Nu mă refer la morala „subiecţilor”, ci a publica- ţiilor on-line care permit postarea comenta-


Horaţiu Suciu


Cât de antisemiţi (rasişti) mai suntem? (1)


România - 2012


riilor de acest tip (apropo, şi în România ne- garea Holocaustului este pedepsită de lege; dar se pare că nimănui nu-i pasă). Şi acum, ca de obicei, vă las să judecaţi singuri ce popor modern şi educat e poporul român. După Coco am ajuns la „Lista lui Hitler”.


Povestea evreului pe care “Fuhrerul a incercat sa-l salveze de lagar” un articol preluat de situl stirileprotv.ro din Daily Mail (prin 9 martie 2012). Articolul prezintă felul în care ofiţerul evreu care a condus plutonul în care luptase Adolf Hitler în Primul Război Mondial a fost salvat (sau mai degrabă “salvat”) în timpul Holocaustului de la moarte de către Führer. Şi să-i dăm drumul: Vlad D: “Da sa- se milioane sa zicem... Eu cred ca numarul era mult mai mic, dar hai sa zicem ca ar fii murit 6 mimioane de Evrei, cu CE sunt ei mai importanti decat celalalte 49 de milioane de oameni morti in al 2-lea razboi mondial? Stiiti voi oare care milioane de Ucrainieni au pierit in Holodomorul lui...” (apropo, situl e super - poţi urmări uşor şi părerile celorlalţi, chiar şi pe cele nexprimate prin cuvinte; deci, Vlad D primeşte aşa: 14 utilizatori au spus că le place acest comentariu 6 utilizatori au spus că le displace acest comentariu).


nu ai auzit ca evreii sunt poporul ales al lui Dumnezeu!!!”. Îi răspunde sandra m: “Ce popor ales?? cine a spus?? l-ai auzit pe DUMNEZEU spunand asta?? eu nu. Sunt credincios, cred in DUMNEZEU. dar evreii si tiganii... mai lasa” (deci şi tiganii... şi 3 utilizatori au spus că le place acest comen- tariu 0 utilizatori au spus că le displace acest comentariu). Iulian se aruncă în luptă cu o zacuscă ideatică, primind aprecierea cititorilor (şi dezaprobarea lor) – 11 utilizatori au spus că le place acest comentariu 9 utilizatori au spus că le displace acest co- mentariu - pentru negarea Holocaustul: “imi place de voi ca ganditi,ceea ce este un lucru f. bun.stie cineva cati oameni a omorat stalin. cati evrei au fost salvati de romani, adica gu- vernul roman. poporul ales de Domnul l-a omorat pe fiul Domnului. estevsigur ca a fost poporul ales ,dar de catre cine, nu cum- va isi trage suferinta...” (negaţionism deflec- tor, trivializare prin comparaţie, antiiudaism... tot ce vrei şi nu vrei în câteva cuvinte). Şi intervine ThePhantom cu o viziune


D


upă această negare prin trivializare apare o dispută printre “comenta- tori”. Aurel Mocanu: “Probabil ca


total nouă asupra istoriei: “Nimenea nu stie k datorita lui Hitler astazi evreii au o tara numita Israel. Nu sunt fan de nicio tabara dar luati o harta pana in 1945 si cautati tara. Chiar si extremistii evrei recunosc “Datorita lui Hitler astazi avem o tara” recunoscuta de ONU in 1948 iar liga araba nici in ziua de azi nu o...” (3 utilizatori au spus că le place acest comentariu 0 utilizatori au spus că le displace acest comentariu). În fantezia fan- tomei Adolf Hitler este un erou al poporului evreu.”. Şi, aproape halucinant, nu e singu- rul adulator al lui Hitler. Caracatita: “Heil Hitler! Bai... ideea asta a fost una foarte buna, avand in vedere ca si dictatorul a avut origini evreiesti. Oricum, nu stiu daca ce-am spus eu aici are un inteles, dar eu INCA il sustin pe Hitler (chiar daca nu mai exista fizic) si sper ca intr-o zi sa fie si in romania...“. (+7utilizatori au spus că le place acest comentariu 1utilizatori au spus că le displace acest comentariu). Calin, Laurentiu şi Andrey aduc şi argumente “logice” pentru o posibilă pentru dorita reîncarnare a lui Adolf Hitler în România. Calin: “Poi da. Ca la cate avorturi fac romancele o sa ne “stapaneasca tiganii”. Laurentiu: “@caracatitra, moarte ciorilor!!!”. Andrey: “ar trebui sa vb cu Papa, sistemul religios pe care-l conduce a avut in trecut, multe asemanari cu nazismul,iar evreii(iudeii) nu sunt balega societati,mai bine de jumatate din premiile Nobel au fost luate de evrei.sa nu-i confundam cu tiganii, arabii etc”.


fără ei) şi, da, aşa mai merge... 9 utilizatori au spus că le place acest comentariu 0 uti- lizatori au spus că le displace acest comen- tariu.


P Banat, anul IX, nr. 8, 2012


ăi da, aşa mai merge. Să vină şi Papa, să-i scoatem din ecuaţie pe evrei, să rămânem cu ţiganii (adică


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24