This page contains a Flash digital edition of a book.
22Banat Ion Căliman


Un binemeritat demers recuperator


Motto: „...numai în limba sa omul îşi pricepe sufletul pe deplin...” Mihai Eminescu


care contribuie decisiv la împlinirea paradigmei de „paradox” prin care Lucian Blaga consideră că se defineşte cultura Banatului în general, „ca baroc al etnografiei româneşti” (Lucian Blaga, Barocul etnografiei româneşti, în încercări filosofice, Ed. Facla, Timişoara, 1977, p. 240 - 242). Dar, mai ales, ea re-pre-zintă o chintesenţă tezaur al sufletului şi spiritului nenumăratelor generaţii de anonimi, care au dat fiinţă „celui mai diferenţiat dialect al Daciei”, contribuind, totodată, la „diferenţierea extremă a culturii etnografice din Banat (...), care e aşa de înaltă, că ia înfăţişarea neaşteptată şi mai puţin anonimă a culturii intelectuale.” Remarcând bogăţia „florei culturale” a


E


Banatului, dintr-o anumită perioadă istorică (interbelică, desigur, articolul apărând în anul 1926, în revista „Banatul”, Timişoara, an I, nr. 1, ian., p. 3 - 4 - n.m. I.C.), dovedită şi prin mulţimea de coruri şi fanfare de la sat, unde „opregul şi cântecul încă nu şi-au istovit toate posibilităţile”, marele poet şi filozof al culturii intuieşte că ivirea poeţilor dialectali în lumina graiului paorilor bănăţeni n-ar fi fost lămuritoare şi expresivă „dacă Banatul n-ar fi dat naştere celui mai diferenţiat dialect al Daciei şi dacă poetul (este vorba, în text, despre Victor Vlad Delamarina - n.m. I.C.) n-ar fi ieşit din conştiinţa etnografică a acestei regiuni de o izbitoare mândrie locală”. Şi Lucian Blaga continuă astfel aprecierile despre idiomul bănăţean: „Dialectul acesta cu consonante muiate în miere e de altfel singurul dialect în care o doamnă de înaltă intelectualitate îşi permite să vorbească fără de a-şi pierde frumuseţea: ceea ce se întâmplă destul de des şi de fermecător la Timişoara sau la Lugoj”, dovedind legăturile sale intime cu Lugojul, focar incontestabil al culturii bănăţene, cât şi buna cunoaştere a potenţialului artistic creator al acestei provincii. Cu alte cuvinte, Lucian Blaga


Ciocârlie), o izbândă remarcabilă a cuvântului scris, care aduce în prim-plan o veche şi nouă preocupare pentru frumos a paorilor bănăţeni. Această culegere amplă, de peste 700 de pagini, este structurată în două volume: primul cuprinde poezii în grai a 67 de creatori din Banatul românesc (judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş), iar cel de-al doilea, 40 de poeţi în grai din Banatul sârbesc, fiecare autor fiind însoţit de o succintă fişă biobibliografică.


recunoaşte deschis că literatura dialectală bănăţeană este unică şi merită să fie mereu şi mereu redescoperită, cu fiecare scriere, cu fiecare autor, cu fiecare colecţie (culegere), cu fiecare studiu consacrat acesteia. Prin această cunoaştere se realizează şi un recurs la memorie, pentru o vreme în care acest tip de creaţie a fost marginalizat, nu a fost promovat aşa cum s-ar fi cuvenit, poezia de această factură fiind considerată cvasi-provincială. Încercările din ultimii ani reprezintă, deci, şi o binecuvenită restituire şi o pornire în căutarea timpului pierdut şi picurat în cugetele şi sufletele noastre, ca să avem cu adevărat revelaţia recunoaşterii că „tăt Bănatu-i fruncea”, demonstrând, totodată, fap-tul că această creaţie înseamnă viaţă şi trăire întru frumos în comunităţile bănăţene, care, de-a lungul anilor, până azi, au dat personalităţi marcante în acest domeniu, precum: Victor Vlad Delamarina, George Gârda, Cassian R. Munteanu, Tata Oancea, Nichifor Mihuţa, Virgil Şchiopescu, Marius Munteanu, Ştefan Pătruţ şi alţii.


Turcuş, prin alcătuirea culegerii Poezie în grai bănăţean, voi. I, II, Ed. „Orizonturi universitare”, Timişoara, 2009, proiect implementat de Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” din oraşul de pe Bega (consilier editorial: prof. univ. dr. ing. Horia


U


n asemenea demers recuperator a realizat de curând harnicul scriitor şi om de cultură Aurel


într-un mod cât se poate de convingător, în privinţa potenţialului extraordinar al creaţiei poetice în grai bănăţean - un fenomen singular în literatura română” (Aurel Turcuş, Argument, prefaţă la Poezie în grai bănăţean, vol. I, p. 6), la care aş putea adăuga că în majoritatea creaţiilor cuprinse se spune ceva frumos şi bine simţit despre vechime, continuitate şi statornicie, despre sălăşluire într-un anumit spaţiu şi temeinicie gospodărească, dar şi despre conduită şi mentalitate tradiţională şi despre fala bănăţeanului de a ieşi în lume, cât şi în lumina cuvântului, despre bucuria rostirii, cu alte cuvinte. Dar meritul cel mai de seamă al


D


culegerii, după părerea mea, este că volumele reuşesc o radiografiere, cantitativă mai cu seamă, a fenomenului creaţiei poetice dialectale bănăţene, aducând nume de condeieri din toate părţile, fără o selecţie riguroasă, aşezându-se mai ales pe talgerul inventarierii. Din capul lo-cului, trebuie recunoscut că Aurel Turcuş nu şi-a propus o antologie, fapt care ar fi îngustat simţitor


upă cum recunoaşte strădalnicul autor al ediţiei, „Masiva culegere de 700 pagini (...), dă seamă,


ste îndeobşte recunoscută ideea că literatura dialectală bănăţeană reprezintă un fenomen insolit,


cu-le-gerea, ar fi întârziat finalizarea proiectului şi ar fi constituit riscul potenţial al unei estimări fie subiective, fie perfectibile în timp, ci s-a rezumat la strângerea în acelaşi corpus a numeroase creaţii şi nume, unele chiar necunoscute până acum, rezumându-se numai la creaţia în versuri, nu şi la proză, ori dramaturgie. Inteligent şi rafinat în demersul său, autorul culegerii lasă deschisă problema estimărilor, fiind preocupat mai ales de cea a agonisirilor şi descoperirilor, mai ales că interesul său se extinde şi în spaţiul Banatului sârbesc, de unde reuşeşte să descopere şi să aducă în lumina tiparului (prin ajutorul lui Vasile Barbu şi Ionel Stoiţ) un număr important de poeţi în grai. După cum recunoaşte în Argument la


vol. I, autorului i-au fost de mare ajutor culegerile şi încercările anterioare de antologare a poeziei dialectale, între care cele mai însemnate sunt: Gabriel Ţepelea, Ano, Ano, Logojano, Ed. Facla, Timişoara, 1974 şi, mai ales, Ştefan Pătruţ, Antologia poeziei în grai bănăţean, Colecţia „Grai bănăţan”, nr. 13, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 1999, dar şi cele zonale sau parţiale, realizate în timp la Caransebeş (volumeleLa Poşmândre şi Bădia Mihuţa şi urmaşii săi), la Bocşa (Grai şi Suflet, antologie a Cenaclului „Aurel Novac” şi Antologie de poezie în grai, selecţie din creaţiile prezentate la Festivalul „Tata Oancea”, într-un pătrar de veac) sau cele trei volume ale Cenaclului radiofonic „Gura satului”. Cu certitudine meticulosul Aurel Turcuş a consultat şi cele 31 de volume de poezie în grai bănăţean publicate în colecţia „Grai bănăţan” a editurilor „Dacia Europa Nova” şi „Nagard” din Lugoj, cât şi cărţile consacrate literaturii dialectale de la editura „Marineasa” din Timişoara, preluând texte şi date folositoare pentru valoroasa colecţie. Pentru cunoaşterea fenomenului din Banatul sârbesc a folosit culegerea Când urducaţî drâmbon în bucfarie, îngrijită de entuziaştii Ionel Stoiţ şi Vasile Barbu, cât şi alte publicaţii ale fraţilor noştri din Voivodina. De asemenea, trebuie enumerate şi alte reviste, ziare şi publicaţii de profil din Banat, dintre care autorul culegerii afirmă că „cea mai longevivă şi mai bine clădită publicaţie” este „Tăt Bănatu-i fruncea”, editată de aproape 10 ani de Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean.


anvergură, cred că s-a făcut un serviciu util poeziei dialectale bănăţene şi culturii din această minunată provincie a românismului, fenomenul sporind în recunoaştere şi apreciere, confirmând bogăţia „florei culturale” care stăruie în rândul creatorilor de frumos din Banat. Un binemeritat demers recuperator.


P


rin implicarea unui ardelean serios, harnic şi meticulos în editarea unei lucrări de o asemenea


Ion Căliman


Caraş-Severin, ediţia a V-a, 1–8 mai 2011, sub înaltul patronaj spiritual şi cu binecu- vântarea şi participarea Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian, s-a desfăşurat, în Sala de Fes- tivităţi „Elie Miron Cristea” a Centrului Epar- hial Caransebeş, Festivalul de poezie în grai bănăţean „Credinţă şi Lumină”, ediţia a II-a. Acest fenomen literar dialectal, specific


„Credinţă şi Lumină” Î


Festivalul de poezie în grai bănăţean


- Ediţia a II-a, Caransebeş, mai 2011 -


n cadrul manifestărilor duhovniceşti, culturale şi artistice grupate sub ge- nericul Zilele Credinţei şi Culturii în


spiritualităţii bănăţene, a fost cuprins în pro- gramul cultural al Episcopiei Caransebeş, ca- re sprijină constant astfel de acţiuni, aşa cum ele ar trebui să figureze şi înagenda de mani- festări culturale a unor instituţii de profil, a consiliilor locale şi primăriilor din arealul bă- năţean, să constituie o mândrie aparte pentru consiliile judeţene bănăţene Caraş-Severin şi Timiş. Este recunoscut faptul că spiritualita- tea, cultura, arta dau identitate locurilor noas- tre de baştină, iar literatura în dialect, cu o ve- chime apreciabilă, constituie un mod de ma- nifestare specific, conservând graiul, cântece- le, tradiţiile, obiceiurile, însăşi matricea noas- tră bănăţeană, fiind apreciate la superlativ de specialişti şi cunoscători ai fenomenului.


chidere a aparţinut preotului Daniel Alic, con- silier cultural al Episcopiei, cât şi profesorului Ion Ghera, preşedintele Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean. A urmat lansarea valoroa- sei cărţi Antologia literaturii dialectale bă- năţene (poezie, proză, teatru), 1891–2011, E- ditura Universităţii de Vest, Timişoara, 2011, alcătuită de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Cornel Ungureanu, volum prezentat de autorii Ioan Viorel Boldureanu şi Simion Dănilă, cât şi a revistei „Tăt Bănatu-i frun- cea”, nr. 77–84, prezentare realizată de Vasile Pistolea, Ion Ghera, Geo Galetaru şi Ion Căli- man. A urmat un emoţionant şi sensibil pro- gram artistic, alcătuit din: recital de poezie religioasă (la care şi-au dat concursul poeţii: Geo Galetaru, Adriana Weimer, Daniela Ra- du, Ionel Iacob-Bencei, Gelu Cîmpeanu, Io- nel Peia, Ion Căliman), poezie în grai bănăţean (recitatori: Bojin Robert Cătălin şi Chinezu Cristina, de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 1 din Caransebeş, îndrumătoare: doamne- le educatoare Elena Vlasie şi Ana Buru; Molea Elena şi Munteanu Tiberius, de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 4 Caransebeş, îndru- mătoare: doamna educatoare Maria Bârzu). Poezie religioasă a mai recitat, într-o


P


rogramul minunatei manifestări de suflet de la Caransebeş a fost unul bogat şi înălţător. Cuvântul de des-


interpretare sensibilă aparte, şi eleva Anisia David (poezia Învăţătură) de la Liceul Teore- tic „Traian Vuia” Făget (îndrumător: prof. Ele- na David). În continuarea recitalului de po- ezie s-a prezentat montajul literar Învierea, susţinut de elevii din localitatea Ohaba-Mât- nic, versuri de Ion Ghera, instructor prof. Lo- redana Stan. Manifestarea a continuat cu un moment artistic (recitări şi cântece în grai bă- năţean) prezentat de elevii şcolii din Prisaca, instruiţi de prof. Marioara Magda, iar solistul vocal şi folcloristul Ştefan Isac a interpretat o priceasnă şi o doină bănăţeană. Autorii de poezie în grai Ioan Jorz, Adrian Gerhard, Di- mitrie Acea, Sergiu Boian, Petru Andraş, Ion Albu, Zeno Dulca, Ionel Iacob-Bencei, Ionel Peia, Gelu Cîmpeanu, Gheorghiţă Brebenar au prezentat fragmente din creaţia lor dialec- tală, fiind urmaţi de un reuşit recital susţinut de cunoscutul recitator şi interpret Dan Liuţ. La sfârşitul programului artistic, cantautorul Vasile Gondoci, cu o voce caldă, sensibilă, ca- re adună taine precum pâlpâirile unui foc ce- şi strânge combustia din credinţă şi din ener- gia pozitivă, benefică a sufletului său dăruit cu harul cântecului, a încântat auditoriul, ofe- rindu-i bucurie curată.


Episcopul Caransebeşului, care a vorbit des- pre importanţa conservării graiului bănăţean, felicitându-i pe toţi cei care păstrează şi duc mai departe această zestre a graiului bănăţean şi a împărţit cadouri copiilor, oferind diplome şi mape creatorilor şi recitatorilor de poezie religioasă şi dialectală.


M


anifestarea a fost încununată de cuvântul de binecuvântare al Preasfinţitului Părinte Lucian,


Banat, anul VIII, nr. 5, 2011


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24