Banat 21 Ioan Viorel Boldureanu Scrisoare deschisã


Către scriitorii, editorii şi iubitorii de literatură dialectală bănăţeană


put cu mai bine de 120 de ani în urmă – lite- ratura dialectală bănăţeană a ajuns la maturi- tate, la o meritorie extindere în conştiinţa şi preţuirea publică, iar – prin nu puţinele ei va- lori – la un neîndoios prestigiu în rândul unor reputaţi cunoscători şi specialişti. La începutul anilor ’90, din iniţiativa câ-


P (1)


rin talentul, dăruirea şi sacrificiile de timp şi bani ale noastre – cei a- cum prezenţi într-un lung şir înce-


torva oameni, a luat fiinţă, la reînfiinţatul stu- dio de radio Timişoara, primul Cenaclu Radio- fonic săptămânal de Literatură Dialectală Bă- năţeană „Gura Satului”, care şi-a sărbătorit, la 28 ianuarie 2011, douăzeci de ani de exis- tenţă neîntreruptă. După primii patru-cinci ani, cenaclul a atins apogeul: şi-a definitivat structura, şi-a stabilit criteriile valorice, iar, în 1996, a apărut, la Editura Mirton din Timi- şoara, volumul al III-lea „Gura Satului” la Radio Timişoara, „volum antologic şi glosar de I.V. Boldureanu”, unde, în ordine alfabe- tică, sunt cuprinşi, prin creaţii în versuri şi proză (sever selectate!), cei şapte membri ai „ediţiei definitive” de la „Gura Satului” la Radio Timişoara (Ioan Viorel Boldureanu, Pătru Chira, Ionel Iacob-Bencei, Marius Mun- teanu, Ioan Olariu, Ştefan Pătruţ, Virgiliu Şchio- pescu). Anterior anilor ’90 fenomenul crea- ţiei literare „în grai bănăţean” parcursese câ- teva etape, atingând în prezent vârsta de 120 de ani (1891-2011), datarea certă a debutului editorial fiind consemnată pe ultima pagină din volumul De pe la noi, publicat „în dia- lect” de Dimitrie V. Păcăţianu (1856-1900), la Bucureşti, Institutul de Arte Grafice Mi- nerva, 1899 – astfel: „Bucureşci, 1891, Ianu- arie”. După Primul Război Mondial, creaţia „în grai bănăţean” (îndeosebi cea în versuri) s-a continuat pe cuprinsulBanatului istoric (şi în cel „românesc”, şi în cel „sârbesc” – adi- că în Voivodina, Serbia), răzbătând, nu fără di- ficultăţi, oprelişti, sinuozităţi, deturnări şi des- curajări (mai mult sau mai puţin mascate), chiar şi prin perioada comunistă; când, trebu- ie s-o spunem, în Voivodina creaţia în grai bă- năţean se bucura de un tratament incompara- bil mai îngăduitor din partea autorităţilor, a- ceasta manifestându-se nu doar tipografic ori spectacular, ci şi găsindu-şi loc în grila pro- gramelor de radio şi televiziune locale (redac- ţiile în limba română). Prin larga şi stimulativa răspândire şi di-


seminare a fenomenului creaţiei în grai bă- năţean de după 1990 – în care „Gura Satului” la Radio Timişoara a avut un rol important – au apărut ori s-au revigorat cenacluri si- milare (Lugoj, Caransebeş, Făget, Bocşa, Re-


şiţa etc.), precum şi la Uzdin şi în alte comu- nităţi din „Banatul sârbesc”; au apărut re- viste, numeroase „volume de autor” (scrise şi publicate pe cont propriu de nu puţini au- tori – doritori de afirmare), ba chiar câteva edituri au deschis serii pentru creaţiile de a- cest fel: Editura Marineasa (Timişoara), se- ria „Literatură dialectală”, Editura Mirton (Ti- mişoara), Editura Dacia Europa Nova/Na- gard (Lugoj), seria „Grai bănăţean”, Editura „Tibiscus” (Uzdin, Voivodina). Începând din anul 2000 s-au constituit – din iniţiativa crea- torilor înşişi – două asociaţii care, în prezent, coexistă şi chiar colaborează: „Asociaţia Scri- itorilor în Grai Bănăţean”, în Banatul româ- nesc, având ca publicaţie revista „Tăt Băna- tu-i fruncea”, şi Uniunea Scriitorilor în Grai Bănăţean”, cu sediul la Uzdin (Voivodina, Serbia) şi cu publicaţia „Tibiscus”.


bri cotizanţi şi mult mai mulţi simpatizanţi. Ele organizează festivaluri proprii sau în co- laborare, acordă premii, editează culegeri de studii şi comunicări. Încheiem această primă parte expozitivă a scrisorii noastre prin a arăta că încă la începutul volumului al doilea din seria „Gura Satului” la Radio Timişoara (Editura Mirton, 1994), apoi la toate celelalte volume de a căror pregătire şi apariţie edito- rială ne-am îngrijit şi până la recentulproiect editorial consacrat Antologiei literaturii di- alectale bănăţene, realizat în 2010-2011 (po- ezie, proză, teatru), aşadar la începutul câ- torva mii de exemplare răspândite în între- gul Banat istoric am publicat câteva reguli, observaţii şi recomandări pentru redarea în scris a rostirii bănăţeneşti şi pentru înles- nirea citirii. Limpezirea acestor „reguli” n-a fost nici simplă, nici uşoară; vreme de aproa- pe două decenii am căutat variante de simpli- ficare şi esenţializare, am experimentat, am cerut şi am obţinut opiniile şi colaborarea u- nor specialişti (lingvişti şi dialectologi de prestigiu), astfel încât la începutul masivului volumAntologia literaturii dialectale bănă- ţene (poezie, proză, teatru) 1891-2011, Timi- şoara, Editura Universităţii de Vest, 2011 (528 p.), se află forma finală de Precizări, la care am ajuns în stabilirea unui sistem suplu, sim- plu şi adecvat, oferind totodată explicaţiile şi exemplificările necesare înţelegerii şi apli- cării lor (paginile 25-34). În acelaşi volum am adus lămuririle esenţiale cu privire la as- pectele lexicale şi la procesul prin care se con- stituie vocabularul expresiv al literaturii dia- lectale bănăţene, iar spre exemplificare am al-


C


ele două asociaţii, având statut şi personalitate juridică, numără (împreună) aproape 100 de mem-


Adriana Weimer


Festivalul de Poezie şi Muzică Folk „Aproape de inima ta”


doua a Festivalului de Poezie şi Muzică Folk “Aproape de inima ta”. La această ediţie au susţinut recitaluri cantautorii: Cristian Buică, George Popovici, Corina Ignea şi Vasile Gon- doci. Au citit din versurile proprii poeţii: Ion Oprişor, George Popovici, Laurian Lodoabă,


P


e scena Teatrului Municipal „Tra- ian Grozăvescu” din Lugoj a avut loc, vineri, 20 mai 2011, ediţia a


Adriana Weimer, Constantin Buiciuc, Anda Maria Neagoe, Cristian Ghinea, Arcadie Chirş- baum, Remus Valeriu Giorgioni, Nicolae To- ma, Ionel Panait, Ionel Peia, Lucreţiu Epure şi Gheorghe Busuioc. Această întâlnire de su- flet a fost moderată de scriitorul Cristian Ghi- nea şi organizată de Cenaclul “Anotimpuri” al Casei de Cultură a Municipiului Lugoj, con- dus de poetul Ion Oprişor.


cătuit, respectând criteriile ştiinţifice de bază, un cuprinzător Glosar de circa 1200 de ter- meni (p. 442-485). Pentru alcătuirea antologiei am avut în


vedere aproximativ 500 de autori precum şi 9 alte volume de antologii şi culegeri (în mare majoritate conţinând exclusiv versuri) de texte scrise în grai bănăţean apărute în edi- turi între anii 1974 şi 2010, atât în Banatul românesc, cât şi în Voivodina, în cel sârbesc. Din noianul acesta de volume, autori şi texte, consultând şi unele ediţii rarisime ori greu accesibile (aproape ilizibile), precum şi fono- teca studioului de Radio Timişoara, înAnto- logie (…) 1891-2011 am reţinut – ca repre- zentând etalonul valoric de maturitate, auten- ticitate şi seriozitate a ceea ce este literatura dialectală bănăţeană – 37 de poeţi, 8 proza- tori şi5 dramaturgi cu aproximativ200 de texte.


dovadă implicarea noastră neostenită şi fără rezerve în a-i pune în lumină valorile, pereni- tatea, vigoarea de adevărată şi vie literatură; dar necesară este şi dovada incomodă pe ca- re ne-o asumăm de a desemna cu tuşă neşo- văielnică şi limitele sub care tentativa de a fi „poiet” cade în derizoriu, penibil, vulgar, mocirla nonvalorii compromiţând nu doar pe cei în cauză şi pe editorii lor (căci ei ori- cum nu contează), ci subminând, erodând şi chiar discreditând însăşi ideea de literatură dialectală, iar mai larg avariind sau măcar maculând şi umbrind, adică atentând la buna- credinţă şi chiar agresând conştiinţa cultu- rală a unui public mult mai numeros şi mai doritor de valori autentice şi nuanţate decât ar părea la prima vedere. În acest punct suntem datori să arătăm


F


enomenul tot mai amplu al creaţiei (dar şi al tentaţiei) de a scrie „în grai bănăţean” ne face mare bucurie,


că rateurile, maculatura, veleitarismul şi chiar impostura sunt inerente şi prezente în orice literatură vie şi adevărată; problema este doar de a menţine aceste fenomene parazitare în- tre limite care să vicieze cât mai puţin. Rolul de „vârf de lance” (cu bunele şi relele, cu im- perfecţiunile, subiectivismul şi relativismul inevitabile dar şi cu profesionalismul său) revine criticii literare. Însă în cazul unei for- me speciale de literatură cum este cea dialec- tală bănăţeană, ajunsă de puţini ani lamatu- ritate, rolul unei critici literare specializate încă nu s-a exercitat îndeajuns, deşi operaţi- unea necesară şi esenţială s-a înfăptuit prin criticul literar Cornel Ungureanu. Dovada – proiectul editorial Antologia literaturii di- alectale bănăţene cu cele trei volume ale sale: Antologia literaturii dialectale bănăţene


„Gura Satului” la Radio Timişoara, 20 de ani. Contemporanii (Editura Marineasa, 2010), Antologia literaturii dialectale bă- năţene (poezie, proză, teatru) 1891-2011 (Timişoara, Editura Universităţii de Vest) şi Teatru în grai bănăţean, antologie (Editura Marineasa, 2011), toate trei volumele fiind alcătuite de Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă şi Cornel Ungureanu.


chiar o fac) în perimetrul fenomenului nos- tru, contextualizat unui anume tip de cultură, specific zonei bănăţene. Ne bucură faptul în sine; însă nu de puţine ori dezamăgirea ne lasă pentru multă vreme gustul amar şi dez- nădăjduit al rateurilor – iarăşi, nu al zădăr- niciei acelor pagini, al inutilităţii semnatarilor şi editorilor lor, că ei, oricum, sunt inutili, ba mai rău, sunt dăunători, chiar dacă „pe banii lor” –, al dureroasaei impietăţi asupra efor- turilor celor chemaţi, conştienţi, talentaţi, va- loroşi. Dar iarăşi – din fericire – inutilitatea asta din urmă este doar aparentă. Inutile – dincolo de mocirloasa macula-


P


rimim tot mai des cărţi, plachete, reviste, culegeri care vizează, ţin- tesc să se situeze (şi de multe ori


tură, pentru că o menţin, o afirmă – sunt şi unele reviste şi publicaţii atunci când (fără niciun fel de criterii) pervertesc însăşi ideea de… om de cultură. Devine astfel (într-o „viziune” rătăcită şi dezaxată) om de vază al zonei, dacă nu al ţării, birtaşul, chefliul, ba chiar fostul şef de post; să ne înţelegem: putem fi de acord (fără să ştim decât regula bunei-credinţe) că omul respectiv o fi fost un hâtru, de un pitoresc neobişnuit, un om de treabă, cu alte cuvinte un om la locul lui, a- dică al acelei comunităţi. Dar până la a fi de- semnat, la o reuniune cu pretenţii, „om de va- ză”, personalitate adică, pentru o întreagă epocă sau un întreg ţinut istoric – e totuşi mult prea mult. Mai primim, tot spre întristătoare pildă, câte-o carte de teatru să zicem; de la prima vedere, când o deschidem, vedem – „fără putinţă de tăgadă” – că autorul, îngri- jitorul ediţiei, editorul nici măcar tehno- redactorul („computerizat”) n-au avutvreo- dată în mână o carte de teatru; n-au avut, n-au deschis-o, ori dacă or fi deschis-o au deschis-o degeaba. După aceste întristătoare şi neliniştitoare constatări, vom transcrie as- prele observaţii prilejuite de o „carte” (de fapt, o broşură) apărută la o editură de profil şi des- pre al cărei autor („poiet”) am receptat insinu- ări la marginea reproşului cum că l-am fi o- mis pe nedrept dintre cei antologaţi de noi (la Anexe, numele lui ca şi ale multor altora, apare ori de câte ori a fost „selectat” de cei- lalţi alcătuitori de culegeri şi antologii, dar atât!). După ce, în cele nici 50 de pagini, am notat cu indicele grav greşelile incalificabile (de fapt descalificabile) de ortografie (peste 40 – patruzeci!), apoi pe cele de logica bunu- lui-simţ elementar, pe cele de lipsă (totală) de gust, pe cele de umor involuntar, de hiper- corectitudine şi pleonasm (doveditoare de sfertodoctism) etc., am adnotat concluziv pe spaţiul liber al foii de gardă, unde trona somp- tuos sintagma POEZIE ÎN GRAI BĂNĂ- ŢEAN: „… mă limitez să spun aici câteva lucruri ce le ştie toată lumea care are cât de cât habar de literatură (şi tocmai de aceea are habar, fiindcă le ştie!).


Banat, anul VIII, nr. 5, 2011


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24