MANTAUA LUI GOGOL


memorie un straniu ecou mă transportă-ntr-un crater imens unde lotul este al meu unde toate mă strigă pe nume


cireşul prea devreme înflorind sau podul de fân unde venea cerul tiptil să-mi tulbure liniştea focul în vatră mocnind şi aşteptarea neprihănită a tatălui carul învelit în porumb şi plânsetul surd al pădurii de toamnă casa fumegând peste prevestirea molcomă a binucului lacrima lunii acoperind cu tăcere grădina şi paşnicul vis privegheat totdeauna de mama


VISUL FÂNTÂNII


Visul fântănii să-l tâlcuieşti în fiecare dimineaţă suflarea ei şi neodihna ei de mister roditoare rit şi clătinarea pământului născut din jertfa lui mişcătoare punct de sprijin în univers în geografia domestică a grădinarului la capăt de lacrimă cerească răsădit ca un sfeşnic fermecător aşezat de-a dreapta altarului scrie cu unghia-n cer grădinarul despicând în răsfrângere zorii fulgeră visul fântănii cu ciutura-n jos prevestind


Grafica M. H. TRAISTA


enigmaticul dans al ninsorii prin sângele meu se înalţă-o fântănă prin inima mea se pogoară un vis la capătul verii un înger îngână porunci de urmat dintr-un vechi paradis


să nu faci să nu iei să-ţi vină în minte să nu furi în veci să cinsteşti ferice vei fi învelit în cuvinte supus grădinar din icoane cereşti


VÂNĂTOARE DE IARBĂ CU CAI


Pregătiţi caii, zice domnul profesor,


La noapte vom da extemporal! A invadat iarba păşunile noastre, Pregătiţi caii, vom pleca peste deal!


Se îcrucişează privirile pe neaşteptate, Prin clasă se strecoară miros de păşuni, Rând pe rând dispar seraliştii Să-nveţe pe de rost caii lor înalţi şi buni.


La ora 11 fix adunarea! Profesorul anunţă subiectul călare:


«Vânătoare de iarbă cu cai.» Noaptea se sparge în lacrimi amare,


Timpul se-opreşte o clipă în loc, Luna-şi tremură chipiul în apă, Seraliştii trişti, cu iarbă în ochi, Caii lor buni şi înalţi îi adapă.


Ora se apropie de sfărşit, Cine va termina primul extemporalul? Caii nechează cu nările-n vânt, Ca o baladă se tânguie dealul.


E miezul nopţii. În clasă e linişte. La geam se opreşte un cal pintenog. Profesorul, cu ochelarii pe nas, Trece pasiv notele în catalog.


An. I – Nr. 1 – ianuarie- 11 -martie 2012


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28