CALITATE & CERTIFICARE
Cum percep consumatorii noţiunea de respectare a reţetelor de fabricaţie pentru produsele alimentare
De câte ori nu am intrat fiecare dintre noi într-un restaurant pentru a consuma un fel de mâncare de care aveam poftă? Şi de câte ori nu am fost dezamăgiţi că ceea ce ne servea chelnerul nu era tocmai ce ne doream? De nepermis de multe ori, este răspunsul.
Cu toate acestea, mulţi consumatori
preferă să nu îşi strice buna dispoziţie prin reclamaţii verbale directe şi neîntârziate, iar aceste evenimente rămân nesancţionate corespunzător. Acest articol nu se adresează numai consumatorilor, ci şi bucătarilor sau proprietarilor de unităţi de deservire alimentară, fie ele restaurante, fast-food-uri sau simple cafenele. Pentru cine nu are timp şi nici curiozitatea de a analiza sutele de prevederi normative în acest domeniu, trebuie să le fie cunoscută o singură bază logică şi valabilă; simpla existenţă a unor publicaţii (cărţi de bucate, reţete individuale sau alte publicaţii de specialitate) înseamnă că deja s-a format cel puţin o cutumă, un obicei cu o arie de răspândire mare, care trebuie respectată. „Trebuie respectată” fiind de notorietate printre consumatori. Printre modurile în care o reţetă nu e respectată pot fi enumerate: înlocuirea unor ingrediente alimentare cu altele, care de regulă sunt inferioare calitativ, modul de preparare impropriu, folosirea prin adăugare a unor componente ce schimbă reţeta în parte sau chiar în totalitate şi, mai grav, utilizarea unor ingrediente expirate, alterate sau prepararea în condiţii de igienă necorespunzătoare. Spre exemplu, comisarii ANPC, în urma controalelor efectuate, au sancţionat mai mulţi operatori economici în cazuri precum nerespectarea reţetei de preparare pentru cappuccino viennese, la care se utiliza, în loc de frişcă, un produs pe bază de grăsimi vegetale; lipsa informaţiilor privind compoziţia şi cantitatea netă pentru sandvişuri şi salate comercializate la ghişeele exterioare; lipsa reţetelor de preparare a alimentelor în unităţile
8 BUSINESS MONEY &
Avocat Cristina Candea
cu bucătării proprii; nerespectarea reţetelor de fabricaţie a preparatelor culinare (în judeţele Galaţi, Neamţ, Suceava, Tulcea); în judeţul Vaslui, deşi în reţeta de fabricaţie a piureului din cartofi erau prevăzute ca ingrediente unt şi lapte, în realitate se foloseau margarină şi apă; în Bucureşti, personalul care pregătea pizza şi alte preparate culinare pentru livrare nu cunoştea reţetele pentru fiecare sortiment, existând diferenţe pozitive sau negative între cantităţile de materii prime declarate de angajaţi şi cele prevăzute în reţetele de fabricaţie; lipsa tuturor elementelor de identificare/caracterizare a fost constatată în
judeţele Arad, Argeş, Cluj, Suceava, Călăraşi, Maramureş, Neamţ, Bacău, Sibiu, Ilfov, Mureş, Hunedoara, Galaţi, Vaslui, Alba, Bistriţa- Năsăud, Mehedinţi etc.; înscrierea de menţiuni care puteau induce în eroare consumatorii; abatere constatată în judeţele Neamţ (bomboane de pom, castane, pungi a 400 grame, care induceau în eroare consumatorii referitor la natura reală a produsului, deoarece, în lista ingredientelor nu figura ingredientul „castane”, ci doar aroma de castane); Vrancea (prăjitura care avea marcat pe etichetă menţiunea „produs fără conservanţi şi aditivi alimentari”, din lista ingredientelor
www.BusinessAndMoney.ro
Foto: Arhiva personală Av. Cristina Candea
Page 1 |
Page 2 |
Page 3 |
Page 4 |
Page 5 |
Page 6 |
Page 7 |
Page 8 |
Page 9 |
Page 10 |
Page 11 |
Page 12 |
Page 13 |
Page 14 |
Page 15 |
Page 16 |
Page 17 |
Page 18 |
Page 19 |
Page 20 |
Page 21 |
Page 22 |
Page 23 |
Page 24 |
Page 25 |
Page 26 |
Page 27 |
Page 28 |
Page 29 |
Page 30 |
Page 31 |
Page 32 |
Page 33 |
Page 34 |
Page 35 |
Page 36 |
Page 37 |
Page 38 |
Page 39 |
Page 40 |
Page 41 |
Page 42 |
Page 43 |
Page 44 |
Page 45 |
Page 46 |
Page 47 |
Page 48 |
Page 49 |
Page 50 |
Page 51 |
Page 52