This page contains a Flash digital edition of a book.
CONSULTANŢĂ


de companii din România au declarat faptul că dezvoltarea de noi produse şi servicii reprezintă principala oportunitate de creştere în următoarele 12 luni, un procentaj mai apropiat de cel al Chinei (46%) decât de cel înregistrat la nivel global (29%), UE (29%) şi Europa Centrală şi de Est (35%). Acest lucru subliniază percepţia directorilor de companii că România are în continuare potenţial de dezvoltare a pieţei şi este mai profitabil să urmăreşti oportunităţile de creştere a pieţei decât să te implici în războaie competitive pentru câştigarea cotei de piaţă (doar 23% dintre directorii de companii din România percep aceasta ca pe o oportunitate de creştere, în vreme ce media directorilor de companii din UE este de 27%, iar cea din Europa Centrală şi de Est 36%), căutarea unor alianţe strategice sau posibilităţi de joint venture (10%), pătrunderea pe noi pieţe (13%) sau creşterea inorganică prin fuziuni şi achiziţii (doar 3%, la mare distanţă faţă de media UE de 16%). „În ciuda recesiunii, România este departe de a fi devenit o piaţă supraaglomerată. Există în continuare foarte multe segmente de piaţă încă insuficient dezvoltate, iar în general ţara suferă mai degrabă de un deficit de ofertă decât de un exces de cerere, fapt evidenţiat în persistenţa unui nivel ridicat al inflaţiei”, a explicat Vasile Iuga. În ceea ce priveşte expansiunea geografică, răspunsurile arată că directorii de companii sunt dispuşi să-şi dezvolte operaţiunile în alte ţări, dar sunt în general precauţi în această privinţă, considerând că cele mai bune perspective de creştere sunt pe pieţele mai apropiate, îndeosebi pe Piaţa Comună europeană. Pieţele tradiţionale de export pentru bunurile româneşti, aşa cum este Germania, sunt văzute ca oferind cele mai bune perspective de creştere. Excluzând România, 20% dintre directorii de companii consideră Germania drept cea mai importantă ţară pentru creşterea veniturilor companiilor lor în următorii trei ani (spre deosebire de doar 12% la nivel global). Dacă la nivel global 39% dintre directorii de companii declară China drept cea mai importantă ţară pentru creşterea veniturilor lor, în România 17% dintre directorii de companii au identificat China în această privinţă. Acest lucru nu este deloc surprinzător, ţinând cont de faptul că Germania este cel mai important partener comercial al României, atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi. Cei mai mulţi directori de companii din România (87%) au declarat că au modificat strategia companiilor pe care le conduc ca urmare a noilor condiţii de piaţă generate de criza economică globală. Printre factorii care au determinat schimbarea, 62% sunt de părere că dinamica sectorului


www.BusinessAndMoney.ro


economic din care fac parte a avut cel mai mare impact în decizia de a implementa schimbări de strategie, 31% declară că cererile consumatorilor au jucat cel mai important rol în schimbare, iar 27% indică previziunile de creştere economică sau incertitudinea. Nevoia reducerii gradului de îndatorare nu a fost menţionată drept factor principal de schimbare de nici un director local, în vreme ce 5% dintre directorii de companii de la nivel global au menţionat reducerea gradului de îndatorare şi transformarea structurii de capital drept principale motoare ale schimbării (vezi graficul de mai jos). Atitudinea faţă de risc nu pare să fi fost printre principalii factori de schimbare pentru companiile din România, numai 27% dintre directorii de companii au indicat aceasta drept principal resort de schimbare, în vreme ce 41% dintre directorii de companii de pe plan global au declarat acest lucru. De asemenea, schimbările cadrului de reglementare din România par să fi avut un impact redus asupra strategiei companiilor (19%), în vreme ce în Statele Unite 47% dintre directorii de companii au indicat aceasta drept principal resort de schimbare. Drept răspuns la recesiune, 90% dintre directorii de companii din România au implementat un plan de reducere a costurilor, un procent asemănător cu cel înregistrat în alte regiuni - 84% pentru directorii generali de pe plan global şi 91% pentru cei din Uniunea Europeană. În plus, 37% dintre respondenţi au recurs la „internalizarea” unui proces de afaceri care era în prealabil externalizat, un procent mai ridicat decât cel înregistrat la nivel global sau în UE (ambele 25%). Astfel de activităţi de restructurare este foarte posibil să fie


adoptate şi în următoarele 12 luni; procentul directorilor de companii care declară că vor întreprinde astfel de iniţiative, situându-se în continuare peste cel înregistrat în alte regiuni - 70% pentru reducerea de costuri şi 33% pentru internalizarea unor procese. Ţinând cont de faptul că 2010 a fost un an foarte instabil din punct de vedere fiscal, un an în care autorităţile române au fost nevoite să ia măsuri dureroase de ajustare fiscală, 67% dintre directorii de companii au indicat posibilitatea majorării poverii fiscale drept principala ameninţare pentru companiile lor. În ceea ce priveşte potenţialele lipsuri de forţă de muncă înalt calificată, recesiunea pare să fi relaxat presiunea de pe piaţa muncii, doar 24% dintre directorii de companii declarând că vor încerca să rezolve riscul potenţial al unei penurii de talente în următoarele 12 luni, în vreme ce la nivel global 38% dintre directorii de companii declară acelaşi lucru. Accesul la sursele de finanţare, costurile în creştere ale energiei şi potenţialii noi competitori care intră pe piaţă sunt de asemenea mai puţin îngrijorătoare pentru directorii de companii din România decât pentru omologii lor de la nivel global. „Ceea ce arată rezultatele ediţiei de anul acesta a Global CEO Survey este faptul că liderii de afaceri locali sunt conştienţi de faptul că evoluţiile economiei globale joacă un rol foarte important pentru parcursul economiei României. Mediul de afaceri autohton devine din ce în ce mai interconectat, nu doar cu Piaţa Comună europeană, dar şi cu economia globală, iar directorii de companii din România împărtăşesc unele dintre îngrijorările şi speranţele liderilor de afaceri de pretutindeni”, a concluzionat Vasile Iuga. n


Q: Care dintre următoarele potenţiale oportunităţi de dezvoltare a afacerilor o vedeţi ca principală oportunitate în următoarele 12 luni?


BUSINESS MONEY


& 35


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52