This page contains a Flash digital edition of a book.
ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. I, nr.1/2010


legumele, cultivate în lunci sau pe terasele inferioare ale Mureşului, Ampoiului şi Sebeşului sau în Culoarul Ighiu-Oiejdea, sunt foarte sensibile şi mor la îngheţurile timpurii de toamnă sau târzii de primăvară. Îngheţurile timpurii de toamnă, care se produc în culoar înainte de prima decadă a lunii octombrie,


afectează maturizarea şi coacerea strugurilor, a porumbului şi a unor legume, diminuând calitatea şi cantitatea producţiei. Având în vedere faptul că în Culoarul Aiud – Sebeş condiţiile termice optime pentru germinarea


seminţelor plantelor de cultură se întrunesc după data de 1 aprilie, rezultă că îngheţurile târzii reprezintă riscuri climatice pentru plantele cultivate dacă se produc după această dată, deoarece perioadele cu căldură, produse frecvent înainte, fac ca plantele să răsară mai devreme. Tot astfel, pomii fructiferi pot să înflorească, mugurii viţei-de-vie să se deschidă, iar riscul producerii ulterioare a temperaturilor negative să crească. În perioada 1961-2003, astfel de situaţii s-au înregistrat în intervalele 4-7 IV 1970; 10-16 IV 1995; 6-10 IV 1997 etc., când s-au înregistrat temperaturi mai mici de -40


C, considerate în astfel de cazuri


îngheţuri foarte severe. Temperaturile tropicale, de peste 30-35o


astfel producţiile agricole. Intervale cu temperaturi tropicale, restrictive în evoluţia plantelor, au fost: 17 VI -1 VII 1963; 6-12 VII 1968; 12-26 VII 1987 – cu temperaturi maxime de peste 390 Aiud, 39.40 39.70


C la Alba Iulia); 13 VI-15 VII 1992; 27 VI-1 VII şi 23 VII-12 VIII 1994 (temperatura maximă de


C la 11 VIII la Sebeş); 2-9 VII şi 17-23 VIII 2000 etc. Culturile agricole diversificate şi extinse ca suprafaţă în acest sector al Culoarului Mureşului sunt mai


puţin expuse riscurilor producerii temperaturilor tropicale, dar sunt adesea expuse riscurilor producerii îngheţurilor severe care survin în perioada de vegetaţie şi pot compromite producţiile. Precipitaţiile atmosferice înregistrează medii multianuale relativ scăzute (500-520 mm), ca urmare


a efectului de foehn, manifestat datorită adăpostului orografic al Munţilor Apuseni faţă de circulaţia dominantă a aerului din vest şi sud-vest, efect care constă în reducerea semnificativă a cantităţii şi frecvenţei precipitaţiilor. Perioadele excedentare şi deficitare pluviometric indică predominanţa anilor cu abateri pozitive şi


negative comparativ cu anii normali, fiecare cu frecvenţe peste 35%, dar şi valorile superioare ale abaterilor negative şi frecvenţa lunilor deficitare pluviometric (circa 50%) net superioară celor deficitare sau normale. Acestea subliniază faptul că sud-vestul Depresiunii Transilvaniei, supus influenţelor foehnale, reprezintă sectorul cu cele mai mici cantităţi de precipitaţii din centrul ţării, concretizat în fenomene de uscăciune şi secetă mai accentuate, reflectate şi în covorul vegetal de silvostepă. Abundenţa precipitaţiilor - reliefată de cantităţile maxime în 24 de ore care depăşesc uneori cantitatea


medie lunară multianuală - poate constitui un risc climatic îndeosebi în condiţiile unui sol umed, având în vedere o serie de consecinţe negative precum: dinamizarea manifestărilor proceselor geomorfologice actuale şi a fenomenelor hidrologice, afectarea directă sau indirectă a culturilor agricole. Valorile lor maxime absolute regionale, înregistrate vara în lunile iunie şi iulie, s-au situat între 56.0 mm şi 84.4 mm, înscriindu-se cu mult sub alte cantităţi specifice la nivelul României (Dragotă 2006). Analiza detaliată a zilelor consecutive cu precipitaţii, luând în considerare pragurile semnificative,


ilustrează că, deşi nu se înregistrează mai mult de 3-4 zile succesive cu precipitaţii abundente 10 mm, intervalele maxime de zile cu precipitaţii consecutive pot atinge sau depăşi, în situaţii de excepţie, cantităţile medii specifice celor mai ploioase luni, determinând acumularea unor mari rezerve de apă în substrat şi declanşarea unor ample procesele procese de denudare şi inundaţii, cu consecinţe în modificarea dramatică a peisajului precum cele din 12-14 mai 1970 sau din 18 iunie 1998. Din analiza complexă a fenomenelor de uscăciune şi secetă s-a constatat că uscăciunea se manifestă


îndeosebi în partea a doua a verii şi începutul toamnei şi, uneori, primăvara 1-2 luni pe an, iar fenomenele 91


C, impun restricţii dezvoltării plantelor, diminuându-se C la 20 VII (39.50


C la


Page 1  |  Page 2  |  Page 3  |  Page 4  |  Page 5  |  Page 6  |  Page 7  |  Page 8  |  Page 9  |  Page 10  |  Page 11  |  Page 12  |  Page 13  |  Page 14  |  Page 15  |  Page 16  |  Page 17  |  Page 18  |  Page 19  |  Page 20  |  Page 21  |  Page 22  |  Page 23  |  Page 24  |  Page 25  |  Page 26  |  Page 27  |  Page 28  |  Page 29  |  Page 30  |  Page 31  |  Page 32  |  Page 33  |  Page 34  |  Page 35  |  Page 36  |  Page 37  |  Page 38  |  Page 39  |  Page 40  |  Page 41  |  Page 42  |  Page 43  |  Page 44  |  Page 45  |  Page 46  |  Page 47  |  Page 48  |  Page 49  |  Page 50  |  Page 51  |  Page 52  |  Page 53  |  Page 54  |  Page 55  |  Page 56  |  Page 57  |  Page 58  |  Page 59  |  Page 60  |  Page 61  |  Page 62  |  Page 63  |  Page 64  |  Page 65  |  Page 66  |  Page 67  |  Page 68  |  Page 69  |  Page 70  |  Page 71  |  Page 72  |  Page 73  |  Page 74  |  Page 75  |  Page 76  |  Page 77  |  Page 78  |  Page 79  |  Page 80  |  Page 81  |  Page 82  |  Page 83  |  Page 84  |  Page 85  |  Page 86  |  Page 87  |  Page 88  |  Page 89  |  Page 90  |  Page 91  |  Page 92  |  Page 93  |  Page 94  |  Page 95  |  Page 96  |  Page 97  |  Page 98  |  Page 99  |  Page 100  |  Page 101  |  Page 102  |  Page 103  |  Page 104  |  Page 105  |  Page 106  |  Page 107  |  Page 108  |  Page 109  |  Page 110  |  Page 111  |  Page 112